Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Problemele economiei anului 2018
2018-01-09
0
Prețuri mai mari, dobânzi mai mari, un euro în creștere - sunt tendințe care se vor suprapune cu creșterea economică.

 

Anul 2018 aduce o mulțime de probleme. Nu credeți toate declarațiile, exclusiv optimiste, care vin de la guvern! O parte dintre pro­ble­mele economiei românești, care au început anul trecut, vor continua sau chiar se vor acutiza.

 

În primul rând, în ceea ce privește o serie de indicatori extrem de sensibili pentru con­sumatori și companii. Cursul de schimb leu-euro a ajuns la finalul anului trecut la o valoare record pentru mo­neda europeană. Analiștii estimează că euro va atinge un curs de 4,7 lei în primul tri­mestru al acestui an. Poate că este o prog­no­ză pesimistă, în orice caz, însă, deficitul co­mercial va continua să crească și anul acesta, ceea ce va face ca presiunea asupra scăderii leului să continue. Chiar dacă bugetul de stat a fost construit pentru un curs mediu de schimb de 4,55 lei pentru un euro, nivelul este foarte puțin probabil să fie atins.

 

Pe de altă parte, prețurile au crescut sem­nificativ la sfârșitul anului trecut. Câteva măr­furi alimentare, energia electrică și com­bustibilii au dus inflația, foarte rapid, la 3%. Iar rata inflației va rămâne și în anul 2018 în jurul valorii de 3%, poate chiar peste acest ni­vel. Ceea ce vrea să însemne că epoca scă­derii prețurilor a apus. Vor fi creșteri de pre­țuri, iar consumatorii vor trebui să se adap­teze la noile condiții. Vom trăi un mic para­dox. Inflația va avea valori aparent ne­sem­nificative, 3%, dar unele măr­furi și servicii vor cunoaște creșteri de prețuri de două cifre care se vor vedea în coșul zilnic de consum.

 

Dobânzile au crescut și ele și, ca atare, creditele s-au scum­pit. Atât cele noi, cât și cele din stoc. Este dificil de an­ti­cipat un nivel la care va ajun­ge ROBOR (banii din piață, in­flația sau cursul de schimb), dar analiștii financiari dau ca sigură creșterea dobânzii de politică monetară stabilită de Banca Națională. Nivelul estimat de creștere este până la 2,5%, cu precizarea că, în acest moment, dobânda-cheie este de 1,75%. Ceea ce înseamnă că o creștere a dobânzii de po­li­tică monetară se va transfera în piață, asupra dobânzilor la credite și la depozite.

 

De fapt, nu este o surpriză. Epoca banilor ieftini a trecut și ea, dar nu înseamnă că efectele nu se vor vedea. Cei care au îm­pru­muturi în lei, din cauza creșterii ROBOR, vor plăti o rată mai mare. La fel se va întâmpla și cu cei care au împrumuturi în euro, din cauza creșterii monedei europene față de leu.

 

Deci, prețuri mai mari, dobânzi mai mari, un euro în creștere - sunt tendințe care se vor suprapune cu creșterea economică. Numai că prețurile și dobânzile au un impact mult mai direct asupra consumatorilor și companiilor, spre deosebire de creșterea economică, un indicator abstract, mai dificil de perceput de către mediul economic.

 

În al doilea rând, la nivelul legislației fiscale. Situația aplicării TVA split este clarificată. Le­gea a restrâns numărul companiilor obl­i­gate să aplice plata defalcată a TVA doar la firmele cu datorii la TVA (în anumite limite) și pentru ce­le aflate în insolvență. Numai că modelul imaginat de lege poate atrage în sis­tem orice companie care are o relație co­mercială cu o firmă plătitoare de TVA defal­cat.

 

Mai complicate sunt lucrurile în ceea ce pri­vește impozitarea companiilor care au o cifră de afaceri de până la un milion de euro. Pen­tru că ordonanța care reglementează acest aspect nu a mai trecut, anul trecut, prin par­lament, companiile vor fi obligate să plă­tească un impozit pe cifra de afaceri, în locul celui pe profit. Pentru firmele din anumite do­menii de activitate, respectiv cele care au o rată a profitului mai mică de 6,25%, este mai avantajos să plătească impozit pe profit. Plata impozitului pe profit avantajează firmele care au realizat recent investiții și care pot obține o cifră de afaceri mare, de până la un milion de euro, dar care înregistrează pierderi. Pen­tru aceste companii, aplicarea impozitului pe profit este mai avantajoasă. De fapt, pre­vederile legii descurajează companiile care in­vestesc.

 

Există, apoi, o serie de proiecte care intră în divergență cu legislația adoptată, cum este, de exemplu, Legea prevenirii. O lege care a ajuns să fie lipsită de substanță, pentru că din lege lipsește exact ce este mai imporant: contravențiile pentru care se vor primi în­drumări de corectare. Legea stipulează că, în 15 zile de la apariția în Monitorul Oficial, mi­nisterele vor decide contravențiile pentru ca­re se aplică și le vor publica prin hotărâre de guvern. Este, însă, greu de spus ce va mai in­clude Legea prevenirii, dacă avem în vedere că există două proiecte care se bat cap în cap cu prevenția, cel privind închisoarea pen­tru datornici și cel care prevede ca angajații fiscului să primească premii în valoare de 15% din amenzile și sancțiunile con­tra­ven­țio­nale aplicate.

 

În al treilea rând, este vorba despre evoluția creșterii economice. Într-o analiză realizată de departamentul de analiză al BCR și co­men­tată de analistul financiar Radu Crăciun, se arată că, la nivel macroeconomic, România se întoarce la situația din anul 2007. Eco­no­mia a plecat de la anii în care a fost su­pra­încălzită (2006-2008), a trecut prin stagflație (scădere economică și infație relativ ridicată), a tranzitat zona de scădere economică, a ajuns într-o perioadă de revenire economică lipsită de inflație și s-a întors acum de unde a plecat, adică la supraîncălzirea economică. Aceasta este situația în anul 2018. Toate me­sajele optimiste ale guvernului nu sunt decât jumătăți de adevăruri.

TAGS : economie companii euro deficit scumpiri dobâna credite banca nationala tva split investitii
Comentarii
Total 0 comments.
Recomandari
1857
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22