Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



CSM, bunkerul magistraţilor împotriva reformei
2010-01-19
13

Nu poţi reforma sistemul cu oameni care reprezintă produsul cel mai retrograd al breslei magistraţilor şi care sunt rezultatul unui sistem deficitar de selecţie.

Consiliul Superior al Magistraturii este unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri ale statului de drept şi puţine sunt instituţiile româneşti care să aibă o mai mare nevoie de reformă. Refractar de la bun început la orice fel de schimbare, CSM a devenit, din garantul independenţei justiţiei, garantul conservării privilegiilor unei caste, care de multe de ori se plasează deasupra legii pe care trebuie s-o apere. Analizele critice, venite atât din partea societăţii civile, a propriilor organizaţii profesionale sau a Comisiei Europene, au arătat că, alături de legislaţia defectă, principalul vinovat este factorul uman. Mai exact, nu poţi reforma sistemul cu oameni care reprezintă produsul cel mai retrograd al breslei magistraţilor şi care sunt rezultatul unui sistem deficitar de selecţie.

Probleme de etică şi de moralitate

Îndelungata istorie a criticilor aduse CSM de către Comisia Europeană îl arată ca pe un organism netransparent, lipsit de credibilitate, incapabil să-şi asume responsabilitatea pentru reforma judiciară şi pentru măsurile privind „propria integritate şi responsabilizare“. „CSM a primit destule resurse pentru a opera eficient, dar dificultăţile în consolidarea răspunderii şi a standardelor etice ale membrilor săi rămân motive de îngrijorare“, spunea, în iulie 2008, raportul tehnic al CE. Sintagma se repetă aproape identic în fiecare dintre rapoartele CE. În iunie 2007, de exemplu, „îngrijorarea“ este faţă de „răspunderea şi moralitatea CSM şi a membrilor săi, individual“, iar în 2009 faţă de „transparenţa şi răspunderea membrilor CSM“. E drept, experţii Consiliului nu luaseră în calcul posibilitatea ca instituţia căreia îi recomandau „etică“ şi „moralitate“ să ajungă să fie condusă de o fostă colaboratoare a Securităţii, îngrijorările lor la acest capitol referindu-se, în special, la obstinaţia refuzului unora dintre membrii CSM de a ieşi din situaţia de conflict de interese. Alegerea Floricăi Bejinariu în fruntea Consiliului Superior al Magistraturii demonstrează că lucrurile pot merge din rău în mai rău, în ce priveşte „moralitatea“.

Drumul de la Pandrea la Bejinariu

Nu este prima oară când CSM îşi alege şefi dintre persoanele cele mai controversate dintre membrii săi, dorind parcă să lanseze un semnal întregii societăţi asupra intenţiilor sale. Anton Pandrea, preşedintele Consiliului între 2007-2008, era supranumit „judecătorul roşu“, deoarece făcuse parte din completul de nouă judecători care a blocat, în 1994, retrocedarea caselor naţionalizate, în urma intervenţiei lui Ion Iliescu, care l-a şi decorat ulterior pentru „meritele avute în îndeplinirea cu imparţialitate a actului de justiţie şi a asigurării statului de drept“. Prin comparaţie cu cea care i-a succedat, faimoasa Lidia Bărbulescu, Pandrea poate părea un inocent. Lidia Bărbulescu s-a dovedit unul dintre principalii oponenţi ai continuării reformelor iniţiate de Monica Macovei şi s-a luptat din răsputeri atât cu preşedintele Băsescu, cât şi cu Comisia Europeană.

„Nimeni, nici chiar preşedintele României şi nicio autoritate internaţională, indiferent de rang, ca, de exemplu, Comisia Europeană, nu poate sugera ori comenta soluţiile pronunţate de judecători“, afirma Lidia Bărbulescu, enervată de criticile aduse de Comisia Europeană. L-a apărat pe Adrian Năstase, încercând să blocheze începerea urmăririi sale penale, a decis secretizarea datelor din mapele profesionale ale magistraţilor şi a sesizat Avocatul Poporului, încercând să pună la adăpost de ochii indiscreţi şi declaraţiile de avere ale colegilor de breaslă. În raţiunea războiului purtat cu preşedintele, s-a înscris şi tentativa schimbării procedurii de numire a procurorilor şefi şi a preşedinţilor instanţelor supreme, care ar fi trebuit să revină exclusiv CSM. Cu Lidia Bărbulescu se părea că CSM atinsese punctul de glorie, dar iată că Florica Bejinariu infirmă regula.

Recompensată în plină democraţie pentru serviciile aduse Securităţii, Florica Bejinariu pare a fi omul potrivit pentru rolul pe care urmează să-l joace CSM în următoarea perioadă: acela de a bloca în continuare orice reformă a sistemului.

Selecţia, dintre dinozauri şi dalmaţieni

Chestiunea de fond este mecanismul deficitar de selecţie prin care astfel de persoane acced în CSM. Însăşi Constituţia prevede o subreprezentare a magistraţilor de la judecătorii şi parchete în folosul şefilor de la instanţele şi parchetele superioare, ceea ce dă cale liberă persoanelor cu autoritate ierarhică şi vechime în sistemul juridic comunist. Aşadar, unor potenţiali adversari ai reformei, aşa cum s-a văzut în practică. În plus, votul este secret şi precedat de aranjamente şi presiuni asupra magistraţilor fără funcţii. Alegerile din 2004 pentru CSM au fost o bună pildă în acest sens, mulţi judecători şi procurori de la tribunale sau parchete fiind „lucraţi“ şi presaţi să renunţe la candidatură, autoritatea ierarhică, cea a relaţiilor sau modul de rezolvare a unor dosare importante jucând rolul determinant în alegerea altora.

Lidia Bărbulescu, ajunsă de la Tribunalul Mehedinţi la ÎCCJ, a fost susţinută de Rodica Stănoiu. La fel Dan Lupaşcu, preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Procurorul Cristian Deliorga a fost acuzat de presă că a ajuns în CSM datorită muşamalizării dosarelor unor oameni politici, fiind demis în 1999 pe acest motiv. Virgil Andreieş şi-a clădit cariera pe relaţiile politice, fiind „ajutat“ de fostul preşedinte al Curţii de Apel Cluj, Gheorghe Bută, care ar fi urmat să-i ia locul Lidiei Bărbulescu, dacă aceasta ajungea la ÎCCJ, iar Costel Drăguţ, preşedintele Curţii de Apel Craiova, unde lucrează un adevărat „clan Drăguţ“, a fost suspectat de presă că ar fi avut relaţii cu Securitatea. Alţi membri ai CSM s-au „evidenţiat“ prin lipsă de profesionalism. Procurorul Graţiela Isac (aleasă a doua oară vicepreşedinte a CSM) a fost propusă de Monica Macovei pentru demitere de la DIICOT, în 2005, pentru tergiversarea unor dosare cum sunt cele ale lui Nicu Gheară - 5 ani vechime, Gigi Neţoiu - 3 ani, Frank Timiş - 3 ani, Ţiriac jr., RAFO Oneşti, Petromidia, Genică Boierică, cu o vechime de 3 ani fiecare, iar procurorul Cristian Deliorga a fost implicat în fraudarea examenului pentru funcţiile de conducere în parchete. //

Bejinariu, brandul Justiţiei

Plasarea Floricăi Bejinariu la timona judecătorilor şi a procurorilor este ultimul mesaj, după cel al grevei, că Justiţia s-a constituit într-un stat în stat, care sfidează deopotrivă legile, democraţia şi bunul simţ. Este mai evident ca niciodată că CSM este un bastion al antireformei împotriva căruia trebuie găsite soluţii, existând altfel riscul ca statul de drept să fie pus sub semnul întrebării. Pe de altă parte, Bejinariu ar putea fi picătura care a umplut paharul, ca dovadă reacţia dură a majorităţii asociaţiilor de magistraţi. Este contestată nu doar legitimitatea şi moralitatea doamnei informatoare, dar se cere demisia întregului CSM.

Magistraţii, în special cei tineri, realizează că decredibilizarea lor va fi definitivă, cu mult mai grea şi de mai lungă durată decât cea produsă de grevă, iar tăcerea în acest moment crucial este echivalentă cu complicitatea. Din păcate însă, protestele şi comunicatele nu sunt suficiente pentru a genera masa critică necesară producerii unei schimbări. SoJust a mai cerut demisia întregului CSM şi acum doi ani, dar a fost o voce singulară, cum singulare au fost vocile care s-au delimitat de-a lungul vremii de practicile corupte şi antireformiste ale CSM şi ale unora dintre şefii instanţelor supreme. Protestele izolate nu au fost şi nu vor fi suficiente.

Guvernul şi preşedintele trebuie să-şi asume, în virtutea clamatei reforme a statului, misiunea de restructurare a legislaţiei şi a Constituţiei, astfel încât bolnava Justiţie şi casta magistraţilor să fie curăţată de uscături. Aşa cum au arătat o serie de jurişti, aşa cum punctează oameni precum Monica Macovei, Laura Codruţa Kövesi sau Valeriu Stoica, soluţia constă în modificarea legilor justiţiei, a Statutului magistraţilor şi a Constituţiei, de aşa natură încât CSM să fie complet restructurat. Timpul mult prea scurt – alegerile pentru noul CSM vor avea loc anul acesta – şi lipsa vădită de preocupare a actualei puteri pentru subiect arată că 2010 va fi un an pierdut. Proiectul reformei statului ar trebui să fie unul pentru patru ani, evident, cu condiţia ca el să existe şi să nu fi fost o stratagemă electorală. Indiferent însă de realele intenţii ale politicienilor, presiunea venită din interiorul breslei poate mişca lucrurile din loc. Altfel, CSM–Bejinariu vor rămâne brandul Justiţiei româneşti. //

TAGS :
Recomandari
Comentarii
Liviu din Timisoara 2010-01-25
Domnule Ruse, puteti sustine cu documente afirmatia potrivit careia Presedintele Romaniei a fost turnator la securitate? Sa nu-mi veniti cu declaratiile-presupuneri ale lui Dinescu,potrivit carora unele dosare sunt mai secrete decat altele, fiindca dumnealui, mai nou, are treaba mai degraba cu pogoanele de vita de vie decat cu politica... Va reamintesc ca pe vremea cand se distrugeau dosare nici macar Basescu nu banuia ca urma sa devina presedinte ... De ce nu va uitati putin in biografia domnului Geoana, spre exemplu? Nici macar nu avea nevoie sa fie turnator ...De ce nu va uitati in biografiile celor din jurul lui Nastase? Stiti de scoala de la Mogosoaia, ceva ? Informati-va minimal inainte sa vorbiti ...
dusu 2010-01-24
Cei a caror viatza a fost distrusa de comunisti,si care realizeaza ca si azi sperantza de dreptate este nula,pierd simtzul masurii.
V. Ruse 2010-01-23
De-a lungul timpului am mai postat de două ori pe forum-ul revestei "22",postări care mi-au fost cenzurate. Dacă şi astăzi îmi cenzuraţi postarea de mai înainte,înseamnă că sunteţi o publicaţie de tip "Scânteia" şi în consecinţă voi relata aceste fapte pe forum-urile tuturor publicaţiilor din România, unde voi arăta adevărata faţă a revistei "22". Andreei Pora şi a altor activişti PDL asemenea ei.
V. Ruse 2010-01-23
Ţara începe să aibă chipul şi asemănarea conducătorului iubit. Adică ţara se aseamănă din ce în ce mai mult cu fostul turnător la Securitate Traian Băsescu. Pe mine personal mă mă jigneşte şi faptul că Justiţia este condusă de un colaborator al Securităţii, dar în şi mai mare măsură mă simt jignit şi umilit de faptul că chiar ţara este condusă de un fost turnător la Securitate. Fapt mult mai grav. Constat că cetăţeana Pora nu este deranjată de faptul că Băsescu a fost un turnător ordinar la Securitate,ba chiar mai mult constat că îşi însuşeşte "calitatea" de turnător a lui Băsescu. Acelaşi lucru se poate spune şi despre revista "22". Acest lucru vă face părtaşi la vieţile şi destinele distruse de TURNĂTORUL TRAIAN BĂSESCU.
JeanV 2010-01-21
Un caine care-si musca coada. Parlamentul are nevoie de 2/3 pentru modificari serioase. De unde sa le ia ? Poate ca ar fi cazul sa fie folosita parghia CSM pentru modificarea radicala a votului la urmatoarele alegeri parlamentare. Una dintre parghii. Mai sunt si altele...
rizoaicad.arges 2010-01-21
Dna Pora! Chestiunea de fond NU este mecanismul deficitar al selectiei prin care persoanele ajung in CSM! Pentru a reforma un sistem TREBUIE sa reformezi mai intai factorul uman! Insasi dvs. spuneti ca: “Analizele critice…au aratat ca,…principalul vinovat este factorul uman”! Oricat de intelligent ar fi constituit un cadru institutional, funcionarea lui va fi determinata, in mod essential, de factorul uman! Daca recunoastem importanta factorului uman, in functionarea sistemului Juridic, ce ne retine sa-i oferim un control invizibil si necostisitor, care sa-i controleze constiinta 24 de ore din 24? Acest control invizibil il poate realiza Juramantul implicativ (J.i.), pe care trebuie sa si-l asume toti cei ce participa la impartirea dreptatii: judecatori, procurori, avocati, grefieri, etc. Cei tentati sa ia in deradere afirmatiile de mai sus, sa fie rabdatori, si sa o faca NUMAI dupa ce vor constata ca ei insisi isi pot incalca un asemenea Juramant! Textul Juramantului implicativ, ce trebuie asumat de toti cei indicati mai sus, are forma prezentata mai jos, si se compune din introducere care este unica, din cuprins care este specific activitatii desfasurate de deponent si din incheiere, care este deasemenea unica, astfel: ----“JUR pe constiinta mea, in fata celor dragi, a semenilor mei si a lui Dumnezeu ca…(se continua cu textul cuprinsului, care este specific activitatii deponentului, dupa care se incheie cu implicatia din final, astfel:). Daca nu imi voi respecta prezentul juramant in toate prevederile lui, explicite sau implicite, sau daca nu voi demisiona la prima incalcare constientizata, Dumnezeu sa abata asupra familiei mele cele mai cumplite nenorociri, si sa ma lipseasca, pe mine si pe cele mai dragi fiinte, de sanatate si fericire! Precizez ca Dumnezeul invocat mai sus este Divinitatea Ocrotitoare si Rasplatitoare a familiei mele, CATRE care MI-AM INDREPTAT, sau IMI VOI INDREPTA Gandul si Ruga, atunci cand viata mea, sau a celor mai dragi fiinte a fost, sau va fi, in Cumpana! Amin!” ---- OBS. Acest juramant poate avea si o forma “moale”, pentru cei mai sensibili, in care nu se implica familia, ci doar complicii, astfel: …“Dumnezeu sa abata asupra mea si a tuturor complicilor mei”..etc. Trebuie inteles de toti cei care sunt de buna credinta (daca exista?), ziaristi, politicieni, cetateni obisnuiti, ca responsabilizarea cu ajutorul J.i. este conditia, si initiala si esentiala, pentru a putea spera intr-o schimbare benefica in Romania! Fiecare dintre noi se poate convinge de forta J.i., daca se considera deponentul acestuia! Iar Juramantul implicativ nu presupune ca deponentul sa impartaseasca vreo dogma religioasa, deoarece actiunea lui se datoreaza puternicului sentiment de filiatie fata de cei dragi, sentiment ce se regaseste la orice persoana normala! Orice individ, interesat de Romania, are datoria de a-si exprima opinia in legatura cu oportunitatea si necesitatea Juramantului implicativ, DAR NUMAI DUPA CE I-A VERIFICAT FORTA S
Dragos 2010-01-20
"Nu poþi reforma sistemul cu oameni care reprezintã produsul cel mai retrograd al breslei magistraþilor ºi care sunt rezultatul unui sistem deficitar de selecþie." In schimb, il poti reforma de la Noua Europa Libera si anume OTV. Nu dna Pora? Sau asta e un subiect tabu la 22 (ca sa nu va pierdeti sediul)?
Liviu din Timisoara 2010-01-20
Trebuiau importati romanii in 1990? Va amintiti contramanifestatiile FSN? Cati am stiut cine a fost Coposu, in ziua in care a aparut la discutii cu membrii FSN? De ce ati iesit la demonstratia aceea din 21 Decembrie, cu tablouri si lozinci, dupa ce ATI STIUT ca in Timisoara era revolta anti-Ceausescu, cel putin? Nu, sa nu aratam cu degetul spre nimeni inainte de a arata spre noi insine. Doamna Pora se straduieste sa fie o constiinta ... iar unele adevaruri sunt pur si simplu periculoase.
I.E. 2010-01-20
In zadar sunt toate vorbele,planurile,statisticile si alte asemenea,daca nu se schimba JUSTITIA din temelii.Nimic nu poate fi facut in Romania daca legile, functionarii justitiei ,nu se schimba.Este rusinos pt.noi romanii ca nu reusim sa-i dam deoparte pe acesti securisti,imbuibati,nesimtiti,ILEGALI,care nu ne lasa sa inaintam onorabil,civilizat,curat.NU-I MAI PUTEM SUPORTA !
arold 2010-01-20
Aveti dreptate reforma nu se face cu "produsul epocii ceausescu",dar domeniul reformei este mult mai vast decat bucatica de care va ocupati,insusi Basescu este produsul si exponentul epocii ceausiste,Boc un individ ce a urcat pe scara sociala incepand cu un activism comunist,urmand socialism si mai nou ceva nedefinit de dreapta.
Traianc 2010-01-20
Salve, 1. Cauza principala este iresponsabilitatea; atata timp cat nici un magistrat nu raspunde de greselile din activitatea sa haosul justitiei romanesti va fi deplin; 2. Cine nu a avut un proces nu intelege nimic din gravitatea stadiului de incompetenta si coruptie din justitie; 3. Criticam toata ziua politicienii; acestia macar sunt expusi public, sunt uneori batjocoriti pentru o vorba, sunt cercetati chiar la absurd pentru abateri imaginare, sunt demisi peste noapte, etc si totusi ei conduc tara; Prin comparatie magistratii care sunt platiti mai bine ca minstri si parlamentarii sunt boieri: nimeni sa nu-i atiga, nimeni sa nu-i controleze, sa faca ce vor; 4. Este imperios necesar sa fie responsabilizati si sa raspunda pentru ceeace fac. Conducere unei tari nu poate fi deteriorata de o casta absurda in privilegii si lipsa totala de responsabilitate; nu cred ca se mai poate continua asa.
decretel fericit 2010-01-20
E clar ca ei reprezinta ultimul bastion al celor care au preluat Romania dupa ce l au omorat pe Ceausescu.Sa speram ca n or sa se bucure totusi , mai mult decat acesta (24 ani ), de curand ei implinind 20 de ani de putere care depaseste cu mult despotismul dictatorului , ce nu cred ca si a permis sa elibereze criminali probati in mijlocul societatii.Acest gest de a elibera criminali in mod constient e o crima deplin constienta impotriva tuturor, repetata de magistratii corupti de nenumarate ori de cand nu le mai e frica de nimeni.Am 32 de ani , ma doare fierea de innebunesc si nu stiu daca mai am puterea sa sper ca intr o zi voi avea din nou tara mea, un stat al romanilor care iubesc Romania si pe alti romani sau oameni....
Dan B. 2010-01-19
Unele comentarii, ca si acesta in general sunt destul de corect politic scrise.Ma intreb pe cind un ziar al societatii civile, subventionat, care nu ar putea supravietui singur si ar cadea mai rau decit Ziua , Cotidianul etc., va avea moralitatea necesara sa fie obiectiv cum era pe vremea cind comentatorii aveau alt calibru doamna Pora.Cind vom inceta sa fim Gizii, Ciutacii etc ai revistei 22?Cind vom putea citi comentarii profesioniste ca cel al lui Dragos Aligica de pe hotnews.ro de azi?Altfel raul pe care il faceti va fi mai mare decit va imaginati.
Total 13 comments.
416
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.