Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


ANDREA CHIŞ : Proiectul nu urmărește independența justiției, ci subordonarea ei
Interviu realizat de Andreea Pora
2017-11-14
Interviu
0

CSM a dat aviz negativ pe proiectul legilor justiției aflat în parlament. Care au fost principalele obiecții și care credeți că este problema de fond a acestor legi?

 

 

Proiectul aduce atingere independenţei sistemului judiciar, creând pârghii în mâinile puterii executive prin care poate fi exercitată presiune asupra fiecărui judecător sau procuror în parte. Aceste pârghii sunt reprezentate de modul în care este propusă reglementarea răspunderii penale, disciplinare şi materiale. Astfel, se preconizează crearea unui parchet paralel, compus din 20 de procurori, al cărui şef va fi propus de ministrul Justiţiei, parchet menit să cerceteze toate infracţiunile comise de magistraţi (nu doar cele de corupţie, care se doreşte a fi luate din competenţa DNA), fără a se justifica acest nou parchet prin numărul infracţiunilor comise de magistraţi în ultimul an cel puţin. Se doreşte şi modificarea dispoziţiilor privind organizarea Inspecției Judiciare, fără a se reglementa în ce sens, propunându-se ca aceasta să fie în subordonarea unui organism intitulat Consiliul Naţional de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor, un CSM paralel, presupunem, pentru că nu se prevede deloc din cine se compune acest consiliu și cum sunt numiţi sau aleşi membrii acestuia. În ceea ce priveşte răspunderea materială, este introdusă obligativitatea acţiunii în regres, fără reglementarea unui sistem de asigurare profesională, iar temeiul răspunderii este redefinit, înlăturând posibilitatea judecătorului de a aprecia textul de lege prin prisma voinţei legiuitorului, adică a spiritului legii, limitând-o la litera textului. Acesta este motivul principal pentru care adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în majoritatea lor covârşitoare, au solicitat CSM-ului un aviz negativ. Vocii magistraţilor li s-a alăturat şi societatea civilă, prin semnătura celor aproape 100 de ONG-uri, care au susţinut votul negativ dat anterior, pe proiectul MJ. Aceasta dovedeşte încă o dată faptul că independenţa magistratului este o valoare care ocroteşte justiţiabilul, şi nicidecum un privilegiu al judecătorului sau al procurorului. Fiecare persoană care vine în faţa judecătorului sau a procurorului trebuie să aibă garanţia că acesta interpretează şi aplică legea potrivit conştiinţei sale, şi nu ca urmare a unor presiuni externe, politice, mediatice sau de orice altă natură.

 

Acel Consiliu Național de Integritate în subordinea căruia ar trebui, potrivit noilor legi, să se afle Inspecția Judiciară, ați spus că dublează CSM? Ce se urmărește?

Da, e un CSM paralel, cel actual neputând fi controlat, aşa cum se vede clar din avizele date asupra proiectului privind legile justiţiei, precum şi din modalitatea în care a încercat să întărească independenţa Inspecţiei Judiciare în cursul mandatului său. Astfel, CSM a modificat Regulamentul inspecţiei, pentru ca selecţia inspectorilor judiciari să devină una obiectivă şi transparentă, după modelul altor concursuri din sistem, adică organizată prin Institutul Naţional al Magistraturii, şi nu printr-o comisie numită de un singur om - inspectorul şef. Nu se urmăreşte independenţa Inspecţiei prin aceste propuneri, aşa cum se clamează, ci subordonarea ei celorlalte puteri, aşa cum rezultă din caracterul eliptic al propunerii parlamentare, precum şi din propunerea iniţială a ministrului Justiţiei, la care conducerea Inspecției Judiciare a aderat prompt. Aceasta dovedeşte faptul că independenţa inspectorilor trebuie asigurată raportat la persoana inspectorului şef, oricine ar fi acesta la un moment dat, nefiind vorba despre vreo problemă de independenţă raportată la instituția Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Recomandările Comisiei de la Veneţia

 

Ministrul Tudorel Toader, ca și o serie de parlamentari, au dat de înțeles că nu se va ține cont de acest aviz (consultativ, e drept) și nici de obiecțiile ridicate de majoritatea magistraților. Ar trebui sesizată Comisia Europeană, așa cum spune Forumul Judecătorilor?

Aşteptăm mai întâi raportul de ţară, care va fi dat publicităţii după data de 14 noiembrie, conform calendarului anunţat de Comisia Europeană.

 

Oricum, la ultima întâlnire cu Timmermans, ministrul Toader și PSD au fost atenționate să aștepte răspunsul Comisiei de la Veneția. Dacă nu se va proceda așa, care vor fi consecințele?

Comisia de la Veneţia formulează recomandări pentru respectarea unor standarde europene minimale în procesul de legiferare, ţinând seama de specificul fiecărui stat care adresează o solicitare sau cu privire la care este adresată solicitarea, în vederea protejării independenţei sistemului judiciar, a judecătorului şi a procurorului individual. Statele ar trebui să ţină seama de aceste recomandări, fiind venite din partea unui organism avizat. În cazul în care nu o fac, Comisia de la Veneţia nu are mijloace proprii de a aplica sancţiuni, nu acesta fiind scopul ei, însă pot fi luate măsuri de alte organisme ale Uniunii Europene, inclusiv de Comisia Europeană, aceasta cu atât mai mult cu cât ea a sugerat ministrului Justiţiei consultarea Comisiei de la Veneţia.

 

Ce credeți că va urma? Va merge parlamentul înainte oricum?

E greu de anticipat. Dacă mă întrebaţi ce aş face eu dacă aş fi legiuitor, vă răspund că aş ţine seama de opiniile exprimate, cu atât mai mult cu cât nu vin doar din partea sistemului judiciar, ci și din cea a societăţii civile. Instituţiile statului sunt chemate să lucreze pentru binele public, și nu al unei elite restrânse. Este adevărat că parlamentul nu are un mandat imperativ, însă, raţional, ar trebui să asculte vocea celor care l-au ales. Asta înseamnă democraţie autentică.

 

Cristina Tarcea a afirmat că la Bruxelles au fost prezentate de ministru alte legi. Aveți idee cu ce formulă s-a mers la Bruxelles?

Ministrul Justiţiei a afirmat în şedinţa plenului că a susţinut propunerea comisiei parlamentare, fără a răspunde, însă, la întrebări referitoare la soarta propriei propuneri şi la unele privind clarificări legate de textele redactate de comisia parlamentară.

 

Tăriceanu a sesizat Inspecția Judiciară împotriva șefei ÎCCJ, e vorba de niște afirmații făcute pe un site, acuzând-o că face parte din statul paralel. Cum comentați acest gest? E o formă de presiune?

Las pe seama cititorilor dumneavoastră să judece aceasta. Cred că nivelul de conştiinţă al poporului român este unul foarte ridicat și permite o părere formată prin analiza obiectivă a faptelor, şi nu una subiectivă a sloganurilor.

 

Observăm că aceste forme de presiune s-au înmulțit îngrijorător în ultimele luni. Site-ul luju.ro, specialist în reclamații la ÎJ, cere ca aceasta să se sesizeze pentru niște afirmații făcute de dvs la RFI.

Ţine de crezul meu spiritual să nu mă apăr faţă de atacurile la persoana mea, din partea oricui ar veni acestea şi oricât de virulente ar fi. Un creştin adevărat ştie că nonapărarea e o virtute, pentru că cel care acţionează potrivit conştiinţei sale, cu integritate, nu are nevoie să se apere. Nu voi înceta, însă, vreodată, să apăr sistemul judiciar faţă de atacurile nejustificate venite din partea oricăror persoane care pare că servesc alte interese decât binele comun al societăţii.

 

Săptămâna aceasta, miercuri, va fi dat publicității raportul MCV. Se întrevede deja că va fi prost, că vor fi niște recomandări clare și atenționări. Este obligat parlamentul să țină cont de ele?

Da. Toate instituţiile vizate trebuie să ţină cont de recomandări. Ar fi greu de justificat un răspuns negativ, acesta putând fi soldat cu consecinţe financiare, ca urmare a nerespectării angajamentului asumat. E posibilă şi iniţierea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement (de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor), putându-se ajunge în faţa CJUE.

 

Procesele nu se judecă la televizor

 

Asistăm la o campanie împotriva justiției, cu accent pe DNA, pe anumiți procurori și judecători, care fie instrumentează/judecă dosare sensibile, fie ies cu declarații împotriva acestor legi ale justiției. Ce credeți că se urmărește și care va fi consecința?

Independenţa justiţiei este o valoare fundamentală a unui stat democratic. Libertatea de exprimare consacrată de Articolul 10 din CEDO poate fi limitată atunci când este pusă în balanţă cu alte valori, printre care se numără și imparţialitatea puterii judecătoreşti. Procesele nu se judecă la televizor. Judecătorul şi procurorul român au fost şi au rămas imuni la influenţele exterioare în luarea deciziilor, oricât de mari ar fi fost presiunile mediatice sau de altă natură exercitate asupra lor. Cel care este, însă, în faţa judecătorului sau a procurorului nu are întotdeauna aceeaşi forţă de a se detaşa, cu atât mai mult cu cât este vorba despre cauza sa personală. Dacă este el însuşi cel care recurge la asemenea mijloace este alegerea sa, care, în procesul penal, poate avea consecinţe asupra individualizării pedepsei, fiind vorba despre comportamentul său în cursul judecăţii. Cât despre libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor raportat la proiectul privind legile justiţiei, ea este recunoscută atunci când este vorba despre apărarea sistemului judiciar, fiind chiar o obligaţie, atunci când valorile democraţiei sunt în pericol, independenţa justiţiei fiind o astfel de valoare. Se poate observa cu uşurinţă calitatea, nivelul, claritatea limbajului colegilor care se manifestă în favoarea avizului negativ, precum și caracterul fundamentat al opiniilor. Vocea noastră nu poate fi redusă la tăcere, indiferent de mijloacele folosite. Ea a fost deja auzită de societatea românească, indiferent de câte zgomote au încercat să o bruieze.

 

Interviu realizat de ANDREEA PORA

TAGS : CSM Consiliul Naţional DNA Independenta Justitie
Mai multe din Interviu
Comentarii
Total 0 comments.
7121
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.