Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Un (nou) război „fabricat în România“
2017-10-03
1
E clivajul pro vs. anti-PSD o pojghiță simplificatoare a unor lupte din interiorul statului?

 

Am devenit imuni la stimulii veniți din­spre clasa politică. După declarațiile de săp­­tămâna trecută ale principalilor oa­meni în stat, tensiunea socială ar fi trebuit să fie „maximă“. Nu pare a fi cazul. Totuși, combinația între diverse scumpiri și zi­dul PSD în jurul celor ame­nințați cu urmărirea penală are potențialul de a trezi din amorțire frontul anti-PSD.

 

O trezire nu atât catalizată, cât mai ales anticipată de dis­cursul prezidențial: „E ne­voie de o implicare ci­vi­că maximă, este nevoie ca toţi cei care doresc o Românie stat de drept (...) să-şi spună opinia“, spunea șe­ful statului pe 26 septembrie, atunci când a cerut, fără succes, demisia sau demiterea celor două doamne ministru.

 

Reacția majorității nu s-a lăsat așteptată: „Să se incite lumea să iasă în stradă pen­tru ca nu cumva această majoritate să facă nu știu ce, mie mi se pare că e o ie­șire, un pas din democrație“, a spus lid­e­rul PSD și numărul trei în stat. Numărul doi i-a trimis președintelui o scrisoare des­chisă în care îl acuza că patronează „abu­zurile instituțiilor de forță“, după ce ne spu­nea cu câteva zile înainte că „se în­cearcă până la urmă o lovitură de stat (...) se încearcă dărâmarea acestui gu­vern (...) pentru că DNA a ajuns să fie un instrument care face poliție politică în România“.

 

„Ieșirea din democrație“, din „res­pon­sa­bilitățile constituționale“, „poliție po­li­ti­că“, „lovitură de stat“, iată tabloul Ro­mâ­niei pictat chiar de conducătorii acesteia. Dar pentru a avea acest tablou complet, să-l adăugăm pe ministrul Justiției: „... aces­te constatări arată că justiția scâr­țâie din toate încheieturile (...) trebuie reformată și trebuie adusă în pa­ra­metri constituționali“.

 

Dacă directorii unor în­treprinderi ar veni cu de­clarații similare, nimeni nu ar mai face afaceri cu ele și ar da faliment. România nu e o firmă, dar reflexul par­tenerilor internaționali, ca și cel al simplilor cetățeni este acela de a nu lua în se­rios astfel de declarații. Pa­radoxal, numai neluându-i în serios pe con­ducători mai dai o șansă firmei Ro­mânia. Asta nu înseamnă însă că, citite în­tr-o anumită cheie, toate aceste declarații nu sunt semnificative pentru starea sis­temului politic din România. Sigur că acea cheie nu e evidentă, evident e numai fap­tul că există o multitudine de conflicte in­trasistemice. Clivajul politic pro/anti-PSD e cel mai vizibil, dar nu e decât o pojghiță abuziv simplificatoare a unor lupte din interiorul instituțiilor statului, a unor po­lițe care se plătesc, a unor orgolii de mo­guli care își permit luxul răzbunării. Cu (aproape?) orice preț.

 

În mod evident, una dintre cele mai in­teresante tensiuni care se vede dincolo de clivajul politic este aceea din jurul DNA. Asaltul mediatico-politic anti-DNA s-a în­tețit din august. Asta a provocat declarația președintelui francez din 24 august re­fe­ritoare la modificările dorite de guvern care „nu sunt coerente cu voința de luptă îm­potriva corupției“, a Comisiei Eu­ro­pe­ne, care punea sub semnul întrebării „ire­versibilitatea progreselor înregistrate de România în lupta împotriva corupției“ și activismul constant și voit vizibil al am­basadorului SUA, care încă din 29 august a transmis îngrijorarea Departamentului de Stat privind sensul reformelor inițiate de ministrul Toader.

 

Deocamdată, e neclar motivul pentru care președintele Iohannis a așteptat timid încă o lună. Apoi a preferat declarațiile politice unei prezențe instituționale la CSM. Poate fi o strategie politică, dar poate fi și re­zul­tatul unei tensiuni care reiese din de­cla­rația de la sfârșitul interviului pe care Lau­ra Codruța Kövesi l-a dat Europei FM pe 25 septembrie: „Sunt sesizări [de la SRI], dar mult mai puține faţă de anii an­te­riori. De altfel, nu primim sesizări nici de la serviciul de informații al Minis­terului de Interne“. Faptul că procurorul șef DNA vorbește despre „mult mai pu­ține sesizări“ de la SRI, dar și aproape echivalența pe care o face între SRI și ser­viciul MI (minister condus de apropiata lui Dragnea) e un un reproș public extrem de dur adresat nu numai conducerii SRI, ci și, implicit, șefului statului.

 

Ulterior, președintele a luat apărarea DNA, totuși poziția sa rămâne una cel puțin in­grată, dacă nu echivocă, în condițiile în ca­re partidul proprezidențial e condus de Ludovic Orban, care are o imagine de victimă politică a DNA. În plus, o parte dintre cei cu care se luptă pe acest front sunt numiți „din prima“ de șeful statului în ultimul an: prim-ministrul Tudose, mi­nistrul Toader (în primul său mandat), chiar și președinta Înaltei Curți, Cristina Tarcea, care săptămâna trecută a surprins prin votul de partea zonei progu­ver­na­mentale din CSM. În demersul său, pre­șe­dintele Iohannis poate face apel la so­cie­tatea civilă, dar trebuie să-și clarifice apa­renta lipsă a utilizării marjei sale de ma­nevră în toate aceste numiri. Nu putea fa­ce mai mult? A fost indus în eroare? Apă­rarea sa sună ca o înfrângere anunțată: „Îna­inte de alegeri am atras atenția în re­petate rânduri alegătorilor că ar fi foar­te grav ca persoane condamnate sau ju­decate penal (...) să ajungă în con­du­cerea statului, fiindcă automat ar apărea o presiune imensă asupra justiției. Iată că acest lucru s-a întâmplat“. Pre­șe­din­tele nu fuge de responsabilitate, chiar nu a aflat că nu „a atras atenția“ în mod eficient. Nu atât ieșirea în stradă, cât schim­barea „softului“ politic al zonei an­ti-PSD poate limita ofensiva pe toate fron­turile a actualei puteri.

TAGS : dragnea psd dna kovesi comisia europeana sua tudorel toader legile justitiei csm sri
Recomandari
Comentarii
Dan Plesoianu 2017-10-06
De ce oare se plinge DNA ca nu are sesizari de la SRI si MI, cind are sesizari destule de la public ?! Eu am fost personal la DNA Bucuresti si Craiova, am facut declaratii filmate (mie si familiei mele Statul ne-a furat 95% din proprietatile care trebuiau retrocedate, proprietati pe care s-au obtinut - in mod fraudulos, deci (cu acte false) - bani din fondurile europene), insa rezultatele au fost ca sau procurorii au ris de mine, sau au facut anchete false, in acest fel favorizindu-se infractorii, si infractiunile. Deci DNA, daca si-ar face treaba asa cum ar fi normal si de asteptat, ar avea de lucru pentru inca zece ani de acum incolo, si ar trebui sa aiba de zece ori mai mult personal decit are acuma, asa ca nu ar trebui sa se plinga de lipsa de materie prima !
Total 1 comments.
7396
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.