Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Interviu : CHAN KIN-MAN: Hong Kong: bătălia pentru democrație
Interviu realizat de DANA S. TRIF
2017-09-19
Interviu
0

Mișcarea Umbrella din Hong Kong a avut loc între 28 septembrie și 15 decembrie 2014. Probabil a fost unul dintre cele mai mari proteste de masă din Hong Kong, utilizând un anumit mod de nesupunere civilă pentru a-și face cunoscute revendicările: un protest de tip Occupy, blocarea unui drum principal în cel mai important cartier comercial al orașului. Ce a declanșat protestele de masă ale studenților?

 

Constituția Hong Kongului spune că nu putem avea vot universal pentru alegerea Parlamentului și a reprezentantului Executivului (echivalentul prefectului de la noi – n. red.). Dar Congresul Național Popular din China a promis că până în 2017 alegerea reprezentantului executiv se va face prin vot universal. În 2013, în Hong Kong am început deja o mișcare intitulată Occupy Central with Love and Peace, deoarece am crezut că trebuie să discutăm despre reformele constituționale cât mai curând posibil, nu în 2017. Era nevoie de un mandat popular pentru a avansa o propunere de reformă. Oamenii s-au pregătit cu mai bine de un an înainte pentru „ocuparea“ propriu-zisă, dezbătând despre semnificația democrației și revendicările noastre. De asemenea, am organizat un referendum. Guvernul din Hong Kong nu are puterea constituțională de a organiza un referendum și de aceea trebuia să îl avem pe al nostru.

 

Care a fost obiectivul declarat al mișcării în 2014?

Aveam un obiectiv foarte clar și specific - de a lupta pentru dreptul de a alege prin vot universal Parlamentul şi pe reprezentantul Executivului. China a decis pentru Hong Kong un sistem de tip „o persoană, un vot“, însă candidatul va fi examinat de un comitet de nominalizare folosind criterii foarte stricte. În realitate, asta înseamnă că Beijingul desemnează cu adevărat candidații. Pentru noi asta este o democrație cu caracteristici chinezești. Nu sunt alegeri libere și deschise. Nu am acceptat asta, iar studenții au declanșat un boicot universitar și protestele de tip occupy mai devreme decât erau planificate. Ne-am alăturat studenților și am lansat mișcarea Umbrella în septembrie 2014.

 

Reprezentantul Executivului este ales de o comisie electorală formată din câteva sute de oameni. Dar în Hong Kong avem peste 7 milioane de oameni, ceea ce înseamnă că doar o parte foarte mică a populației va putea să facă parte din comisia electorală. În plus, majoritatea membrilor provin din comunitățile de afaceri și, într-un fel, au o mare influență asupra politicii guvernului, deoarece guvernul i-a ales. În același timp, însă, s-a creat o orientare foarte dezechilibrată. Din punct de vedere politic, ei vor fi mult mai predispuși să promoveze ideile Beijingului decât să reflecte opiniile oamenilor din Hong Kong.http://revista22.ro/files/news/manset/default/Chan-Kin-man.jpg

 

Sistemul este atât de inechitabil, încât oamenii vor continua să lupte, iar în anii următori vor mai avea loc proteste de tip occupy. Este greu să ne reconciliem diferendele, dacă nu reformăm sistemul.

 

În 2017 am văzut și proteste de sute de mii oameni care cer mai multă transparență, respect pentru statul de drept și mai multă democrație. Mă refer la protestele din Coreea de Sud, care au condus la demiterea fostului președinte Park Geun-hye, dar și la protestele din iarna lui 2017 din România pentru susținerea statului de drept, cele mai mari demonstrații în masă de după Revoluția din ’89. Sunt protestele în masă din Hong Kong semnul unei ere noi, globale, prodemocrație?

Fac parte din valul global al democratizării, cel puțin dintr-un anumit punct de vedere: utilizarea extinsă a Internetului a dat naștere unei societăți digitale, rețelizate și i-a trezit pe tineri. În același timp, suntem martorii unui recul al democrației în lume. Unele democrații devin tot mai iliberale, vedem o creștere a populismului și a naționalismului, care intră în conflict cu valorile democratice inclusive.

 

Această tendință este vizibilă și în China, deoarece guvernul chinez înțelege în mod clar că oamenii nu mai cred cu adevărat în socialism și comunism. Și totuși, nu se pot baza doar pe performanțele economice, care prin natura lor sunt impredictibile. Deci, trebuie să facă recurs la naționalism pentru a oferi susținere regimului. Și folosesc populismul pentru a stabiliza comunitățile vulnerabile ale clasei muncitoare.

 

Toate sunt tactici utile folosite de țările care nu au democrație. În acest context, mișcarea noastră pentru democrație din Hong Kong va fi imediat catalogată ca fiind instigată de forțe străine. Este o modalitate de a reduce impactul și influența noastră asupra Chinei, în special în zona de coastă. Oamenii vor fi furioși, pentru că, atunci când li se va spune că nu este doar o mișcare democratică locală, ci una manipulată din afară, de forțe occidentale care se luptă pentru independență, atunci vor înstrăina mișcarea noastră de restul Chinei. Este strategia utilizată de autoritățile chineze și aș spune că a avut succes.

 

În același timp, a generat o reacție extrem de negativă în Hong Kong. O parte a tinerilor luptă acum pentru independența Hong Kongului. Și ei folosesc aceeași armă: au dezvoltat un tip de naționalism local pentru a lupta împotriva naționalismului chinez, pe care, uneori, chiar îl condamnă drept imperialism chinezesc în Hong Kong. Vedem și o serie de consecințe nedorite: un conflict între locuitorii Hong Kongului și imigranții și turiștii din China continentală.

 

Sărbătorim 200 de ani de la nașterea lui Henry David Thoreau, filosoful american creditat pentru formularea conceptului de „nesupunere civilă“. Ideile sale i-au influențat pe Ghandi și Martin Luther King Jr. Sunt astăzi oamenii mai conștienți și mai dispuși să lupte pentru drepturile lor politice și libertățile civile?

Eu însumi am fost foarte influențat de Henry David Thoreau, în special de ideile sale despre nesupunere civilă, sacrificiu de sine, dar generația tânără nu a fost de acord cu noi. Ei vedeau ideile lui ca fiind mult prea pasive, pentru că s-a lăsat arestat, folosind jertfa de sine ca o modalitate de a câștiga respectul comunității. Este exact ce a încercat și mișcarea Occupy Central să facă. Dar pentru tineri nu e suficient. Ei vor să fie mai proactivi, mai ofensivi, nu doar defensivi.

 

În interiorul mișcării am dezbătut mult dacă să acceptăm ideile și strategiile lui Thoreau. Aveam trei opțiuni: oameni ca mine și profesorul Benny Tai au adoptat rezistența pasivă a lui Thoreau, la fel ca și Gandhi; generația mai tânără, însă, voia să construiască baricade folosindu-și propriul corp pentru a bloca înaintarea poliției. Era o formulă care predispunea la o ciocnire fizică între poliție și protestatari. Este modul lor de a înțelege nesupunerea civilă.

 

Un alt grup de tineri credea că nu ar trebui să adoptăm deloc nesupunerea civilă. Ei voiau o revoluție crezând că numai prin demonstrarea unei astfel de determinări puteam să reușim în lupta pentru democrație. Dar, la urma urmei, cred că o întreagă generație de tineri s-a trezit. Ei cred în obligația de a lupta pentru viitorul Hong Kongului și al democrației. Chiar dacă vedem lucrurile diferit, cred că direcția noastră este aceeași.

 

Suntem în fața unui conflict intergenerațional din perspectiva preferințelor politice?

Este clar că există o mare diferență generațională în receptarea unor valori universale importante, precum democrația din Hong Kong. În timpul ocupației, unele universități au efectuat sondaje în rândul populației din Hong Kong și au constatat că 47% au susținut mișcarea, în timp ce 47% s-au opus. Majoritatea tinerilor, între 60% și 70%, au sprijinit mișcarea de protest. Iar dintre persoanele care au depășit vârsta de 40 de ani, avem doar 20-30% care susțin mișcarea.

 

Este o evidențiere clară a unei diferențe generaționale. Iar unul dintre motive ține de tipul de informație pe care îl primesc. Cei cu vârste medii și persoanele în vârstă se bazează în principal pe sursele mainstream, majoritatea fiind predispuse la autocenzură din cauza investițiilor uriașe venite din China. Depind masiv de reclamele venite dinspre companiile cu background chinezesc și care operează pe piața chineză, astfel că sunt foarte atenți la opțiunile editoriale.

 

Dar tinerii nu mai folosesc ziare. Își iau știrile de pe social media, folosind Internetul. Există câteva grupuri online de știri în Hong Kong create de tineri sau persoane de vârstă mijlocie care sprijină democrația. Acestea sunt sursele lor de informație și, în cele din urmă, au viziuni diferite asupra lumii și idei diferite asupra democrației din Hong Kong.

 

China a lansat recent proiectul One Belt, One Road – un model de cooperare economică și comerț internațional. În timp ce China pare să se deschidă, devenind un campion al comerțului liber global, ce înseamnă acest lucru pentru eforturile prodemocratice ale societății civile din Hong Kong?

One Belt, One Road are un mare potențial economic, în special pentru China. China poate furniza tehnologii și tot felul de mărfuri și produse pentru țările situate pe harta One Belt, One Road. China ar putea să-și creeze noi parteneri comerciali și economici în regiune. În consecință, China va depinde mai puțin de piețele occidentale, fie europene sau americane.

 

Consecința va fi aceea că țările occidentale vor avea o influență mai redusă asupra Chinei, din perspectiva problemelor legate de drepturile omului. Politic, acest lucru ar putea întări autoritarismul în China. Economic, Hong Kongul se poate alătura inițiativei, fiind un beneficiar al proiectului One Belt, One Road, dar în același timp vom deveni mai puțin critici față de regimul chinez. Iar atunci când China va avea mai multă încredere de sine, nu va mai trebui să asculte la ce spune SUA sau europenii. În acel moment, va fi mai dificil pentru noi să luptăm pentru democrație.

 

Alții cred că o Chină care are încredere în propriile forțe reprezintă o oportunitate pentru regim de a se deschide. Acest lucru este posibil numai dacă există o masă critică de liberali și reformatori în interiorul regimului. Dar nu văd asta. În acest caz, dacă ar deveni și mai încrezători în propriile forțe, forma actuală a autoritarismului se va accentua.

 

Pe de altă parte, One Belt, One Road poate transforma China într-un model pentru statele care au concluzionat că nu au nevoie de democrație, pentru a se moderniza și dezvolta.

 

Interviu realizat de DANA S. TRIF

TAGS : hong kong china chan kin man congresul national popular beijing miscarea umbrella proteste ghandi martin luther king
Mai multe din Interviu
Comentarii
Total 0 comments.
1188
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.