Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Juncker a oferit României o opțiune istorică: centru sau periferie. PSD va alege periferia
2017-09-14
2
Discursul lui Juncker a reprezentat o invitație istorică la ocuparea unui loc central în Europa în preajma centenarului marii Uniri. Este o ofertă unică și irepetabilă la prosperitate și stabilitate, dar PSD se va asigura că va fi respinsă în mod brutal.

 

 

Dacă citești articolele publicate în presa română despre Discursul despre Starea Uniunii rostit miercuri de președintele Comisiei Europene în fața Parlamentului de la Strasbourg riști să rămâi cu impresia că Jean-Claude Juncker a vorbit un ceas întreg numai despre noi, că a proclamat în fața tuturor celor prezenți că Europa nu poate fi întreagă fără România răzbunând astfel toate frustrările naționale de țară mică și marginală. Ne-a oferit Schengen, euro și un summit la Sibiu în 2019 ca să ne demonstreze cât de importanți suntem și cât de mult ne iubește Europa. Ne-a avertizat, ce-i drept, asupra faptului că statul de drept nu e opțional dar, una peste alta, Juncker ar fi subliniat importanța României și rolul „central” pe care îl joacă în menținerea unității continentului ca cea mai importantă țară pro-europeană într-o regiune în care forțele centrifuge sunt tot mai puternice. Această perspectivă „româno-centrică” asupra proiectului prezentat de președintele CE, oricât ar fi de măgulitoare pentru orgoliul național, este aproape complet falsă.

 

Statele Unite ale Europei

 

Ceea ce a prezentat de fapt președintele Comisiei miercuri a fost cea mai consistentă propunere de până acum de realizare a Statelor Unite al Europei, ale unui super-stat federal dotat cu toate atributele puterii centrale: putere fiscală și bugetară centrală, putere militară centrală și politică externă comună, putere executivă reală încarnată de un președinte ales și un legislativ puternic ales nu pe liste naționale, ci transnaționale. În măsura în care protecția frontierelor externe ale Uniunii este în curs de europenizare, forțele de poliție națională se integrează tot mai mult iar Curtea Europeană de Justiție tinde să devină instanța supremă a UE, avem toate componentele unei puteri de stat autentice. Viitorul, ne spune acest federalist radical, aparține integrării iar oportunitatea pentru a declanșa reformele mai degrabă acum decât mai târziu este oferit de Brexit, Marea Britanie fiind în trecut cel mai mare adversar al unei Uniuni din ce în ce mai strânse. Prin „acum” Juncker înțelege summit-ul de la Sibiu, din care dorește să facă punctul de inflexiune în care Europa să se angajeze în procesul de federalizare așa cum summit-ul de la Maastricht a marcat momentul trecerii de la o Comunitate Economică la o Uniune Politică și Monetară.

Momentul Sibiu ar avea după cum reiese din discurs o dublă încărcătură simbolică. În primul rând ar marca o reafirmare a angajamentului de strângere a Uniunii chiar a doua zi după ieșirea Marii Britanii. Faptul că se întâmplă la summitul președinției române a este doar o coincidență între calendarul intern al succesiunii președinției semestriale a UE și calendarul Brexitului. Dar dacă tot avem parte de această coincidență, Juncker vrea să profite de ea pentru a marca cel de-al doilea moment simbolic, refacerea legăturilor slăbite între Vestul și Estul Europei. Or, nu există un loc mai bun pentru a anunța vindecarea rănilor trecutului și un nou început comun decât vechea așezare a sașilor din Transilvania dintr-o mulțime de motive istorice mai vechi sau mai recente. Planuri privind federalizarea Europei au mai fost prezentate în trecut de lideri europeni dar marea noutate a viziunii lui Jean-Claude Juncker constă în faptul că oferă Statele Unite ale Europei în locul Europei cu două viteze. În locul unei diviziuni între un Centru Occidental și o Periferie Orientală, vom avea o singură Europă în care toată lumea cedează o parte semnificativă a suveranității în schimbul unui statut egal pentru toți.

 

 

Marea Ofertă

 

Cel mai mare pericol pentru unitatea europeană vine în prezent din partea Franței mult admiratului Emmanuel Macron, cel mai entuziast susținător al separării europene. Macron dorește o guvernanță separată a zonei euro, cu un ministru de finanțe comun, un buget comun substanțial separat de bugetul UE, un fond monetar european, ba chiar și cu un mini-parlament separat de Parlamentul European. Nu este greu de realizat că după ieșirea Marii Britanii, care reprezenta cea de-a doua economie europeană după Germania, nu va mai exista practic o contrapondere economică serioasă la zona euro, ceea ce înseamnă că zona euro devine principalul motor economic european. Dacă zona euro primește și o dimensiune politică așa cum dorește Macron, atunci decizia politică relevantă se contractă la nivelul acestei mini-uniuni europene în interiorul UE, cei rămași în afara nucleului dur fiind constrânși să se supună reglementărilor zonei euro sau să se autocondamne la o existență periferică.

Viziunea lui Juncker propune, împotriva acestui proiect, o perspectivă integratoare la nivelul întregului continent. În locul excluderii integrarea. În locul închiderii granițelor interne, extinderea spațiului de liberă circulație cu România și Bulgaria, concomitent cu măsuri de protecție a frontierelor externe. În locul unui club exclusivist, extinderea zonei euro prin primirea de noi state sprijinite cu ajutorul instrumentului de asistență anunțat de președintele Comisiei. Toate măsurile avute în vedere de Comisie, începând cu Uniunea Bancară, politica fiscală și bugetară comună și instrumentele de asistență însoțite, desigur, de fondurile structurale și de investiții ar asigura atât reformele structurale necesare cât și recuperarea mai rapidă a decalajelor. Aceasta este Marea Ofertă a lui Juncker pentru est-europeni: în locul unui statut marginal, un loc la centru. Duse vor fi frustrările legate de statutul de membri de rang doi ilustrate de plângerile privind calitatea diferită a produselor de consum în Vest și în Est pe care Juncker a promis că le va rezolva ferm.

 

Marele Schimb

 

Ce se cere la schimb este destul de mult. Statele naționale vor trebui să renunțe la o parte din suveranitate privind politica fiscală și bugetară, vor trebui să cedeze politica monetară către Banca Centrală Europeană, politica de apărare nu va mai fi în întregime națională și nici politica externă, deși aici spațiul de manevră va fi mai mare decât în zona financiară, și vor trebui să renunțe la dreptul de veto în cadrul instituțiilor europene unde deciziile vor fi luate prin majoritate calificată. Și, cel mai important lucru, vor trebui să respecte valorile europene în materie de drepturi ale omului, stat de drept și justiție independentă.

Cea mai amară pilulă însă, ale cărei efecte se vor simți într-o țară ca România imediat, mult înainte să se simtă efectele dezastruoase ale anihilării Justiției independente, va fi unificarea pieței muncii și măsurile prezentate de Juncker ca ținând de „dreptatea socială” și „egalitate”, mai exact, cele privind impunerea principiului „salariului egal la muncă egală în același loc”. Pe hârtie sună generos dar acest principiu se va traduce în pierderea locurilor de muncă pentru cel puțin câteva mii de români care muncesc în Occident pentru salarii sub cele ale pieței muncii reglementate din țările respective dar mult peste ce ar primi în România. „Dumpingul social” în Europa este însă un fenomen de mult mai mici dimensiuni decât se lamentează politicieni precum Macron și este puțin probabil ca milioanele de români care muncesc în Occident să își piardă locurile de muncă în masă.

 

De ce PSD nu va accepta oferta lui Juncker

 

 

Planul vizionar al lui Juncker a fost criticat ca mult prea ambițios încât pare de pe altă lume. Premierul olandez Mark Rutte a declarat că atunci când aude că cineva are o „viziune” este înclinat să-l trimită la oftalmolog, iar cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung se întreabă prin ce sistem planetar a călătorit în ultimul an „căpitanul” Juncker ca să vină acum cu propuneri privind unficarea funcțiilor de președinte al Comisiei Europene și Consiliului European în persoana unui singur președinte ales prin vot universal de toți europenii. Austria s-a pronunțat deja împotriva extinderii zonei euro.

În pofida acestor critici, proiectul unei Uniuni din ce în ce mai integrate rămâne valid în măsura în care se bucură de susținerea Germaniei și a cancelarului Angela Merkel, care se îndreaptă spre o nouă victorie în alegerile de peste două săptămâni. Altfel spus, viitorul este fie integrarea europeană, fie (auto)excluderea la periferie. Trebuie subliniat că în această nouă paradigmă, integrarea aprofundată este mai degrabă în interesul est-europenilor decât al vest-europenilor care vor continua să-și integreze politicile și instituțiile indiferent de Est.

Pentru România este o ofertă de nerefuzat pentru că fără asistența Uniunii Europene Bucureștiul nu va adopta niciodată reformele structurale în economie care să îi permită un ritm de creștere sănătos. În schimb, guvernele vor recurge la măsuri de mituire a populației cu creșteri iluzorii de venituri și vor amâna în perpetuitate să adopte reformele necesare sincronizării cu Occidentul. Administrația va continua să fie politizată și deprofesionalizată și coruptă astfel încât, fără asistență de la Bruxelles, absorbția fondurilor europene va rămâne slabă pentru vreme îndelungată. Bătaia de joc din jurul autostrăzii Pitești-Sibiu este doar ultimul exemplu. Fără asistență și sprijin de la Bruxelles, România nu va fi în stare nici măcar să își mențină instituțiile anticorupție, să salvgardeze statul de drept și să garanteze respectarea drepturilor omului. În situația în care se află România, soluția politică responsabilă este să accepte oferta și invitația lui Juncker, care asigură scoaterea țării din zona gri și din mlaștina periferiei europene periculos de aproape de Rusia.

Dar tocmai din aceste motive, PSD nu va accepta niciodată ca România să apuce pe calea care să o ducă în miezul Europei pentru că acest lucru ar însemna pe lângă limitarea drastică a corupției și a capacității lor de a fura și pierderea controlului asupra țării, ceea ce PSD nu va accepta niciodată. Dragnea știe bine lecția pe care a învățat-o de la Teleorman. Cu cât ții o populație în condiție de paupertate și fără opțiuni, cu atât este mai ușor de controlat. Trăim sub un regim care crede că există virtuți comuniste ce trebuie recuperate nu că România are nevoie de mai multă integrare europeană.

Discursul lui Juncker a reprezentat o invitație istorică la ocuparea unui loc central în Europa în preajma centenarului marii Uniri. Este o ofertă unică și irepetabilă la prosperitate și stabilitate, dar PSD se va asigura că va fi respinsă în mod brutal. Ca să se asigure că refuzul este cât mai inelegant și sfidător Dragnea a și anunțat deja două răspunsuri profund antieuropene care vor fi aruncate Bruxelles-ului chiar în această toamnă: Legile de mutilare a Justiției ale lui Toader și referendumul pentru modificarea Constituției, care nu are nimic de-a face cu „familia tradițională”.  Tăierea punților cu Occidentul într-un moment de vulnerabilitate națională astfel încât să facă România și mai vulnerabilă.

TAGS : juncker europa brexit romania centru periferie PSD Dragnea
Recomandari
Comentarii
Marius Nicolescu 2017-09-15
Din finalul articolului vedem clar partea goala a paharului. Si atunci? Avem, noi palmasii, vreo sansa sa integram Romania in UE? Sanse ar fi daca am intelege ca nu mai trebuie sa dormim linistiti avand niste conducatori care vadesc o ura neimpacata pentru democratie si un apetit de nestavilit catre cleptocratie. Desteapta-te romane!
Arigo Sanchi 2017-09-14
Din pacate Dragnea si Psd nici nu au avut timp de ieri pana azi sa ia vreo decizie, azi trei tari occidentale ne refuza a cesul in Schengen, Germania, Austria si Olanda. UE pare mai mult o competitie pt avantaje materiale decat o fraternitate!
Total 2 comments.
6600
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.