Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Strategia PSD/ALDE de reducere a instituției Presedintelui la un rol decorativ
Cristian Campeanu - - - -
2017-09-07
Actualitate Interna
1

Asistăm la derularea în umbră a unui proces deliberat de deposedare treptată a președintelui de puteri care sunt transferate tacit majorității politice. La capătul lui vom avea o cu totul altă așezare a raporturilor de putere în stat în care cea mai mare parte va reveni liderului majorității politice, Liviu Dragnea, în vreme ce rolul președintelui se va estompa până la îndeplinirea unei funcții decorative.

Ads by google

 

 

 

Dacă pe vremea lui Ion Iliescu, când acesta vedea rolul președintelui ca fiind acela de „despot luminat”, cu puteri cvasi-nelimitate, de când pierde în mod constant alegerile prezidențiale, PSD și-a schimbat complet viziunea și militează deschis pentru transformarea actualei arhitecturi de putere constituționale din republică semi-prezidențială în republică parlamentară. În 2013, când avea o majoritate de peste 70%, USL a venit cu un proiect amplu de rescriere a Constituției care transforma instituția prezidențială într-una decorativă cu rol de înregistrare a actelor puterii politice, un rol pe care constituționalistul Ioan Stanomir l-a caracterizat la vremea respectivă ca fiind de „notar”. Între timp USL s-a rupt, majoritatea de două treimi necesară modificării a fost pierdută, dar PSD nu a renunțat la proiectul eliminării președintelui din puterea executivă și concentrarea întregii puteri în mâinile Parlamentului.

 

Atât de mare este entuziasmul PSD și ALDE în susținerea republicii parlamentare încât în iarnă, atât Tăriceanu cât și Liviu Dragnea au încercat să impună cu forța ideea că România chiar este o republică parlamentară deși nu este cu prilejul confruntării cu președintele Klaus Iohannis generat de refuzul acestuia de o numi pe Sevil Shaiddeh în funcția de prim-ministru. Atunci, cei doi au amenințat cu suspendarea lui Iohannis, dar au renunțat la idee după ce și-au dat seama că Iohannis ar fi câștigat fără probleme referendumul de demitere. După această înfrângere, majoritatea PSD/ALDE a schimbat tactica. A început să taie coada câinelui constituțional vertebră cu vertebră.

 

 

Mumificarea președintelui ”pas cu pas”

 

 

Primul an al guvernării PSD/ALDE este, printre multe altele și anul deposedării președintelui de puteri în mod subversiv, prin ordonanțe de urgență adoptate pe furiș sau prin proiecte de legi puse pe masă fără dezbatere prealabilă, fără consultare și fără a lăsa posibilitatea țintei să riposteze. Unele din aceste acte de scoatere a președintelui din jocul de putere, cum este eliminarea sa din procesul de numire a șefilor Parchetelor sunt atât de masive și de stridente, încât gravitatea și impactul lor este vizibil imediat. Altele precum recenta modificare a procedurii de organizare a referendumului de revizuire a Constituției sau asumarea de către Parlament a numirii președintelui Autorității de Reglementare în Telecomunicații (ANCOM) par simple reglaje tehnice dar lasă locul unor abuzuri politice ulterioare. În graba lor de a pune mâna pe întreaga putere în stat PSD și ALDE aruncă în aer echilibrele de putere și vor sfârși prin a-i refuza președintelui principala sa prerogativă constituțională aceea de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Lipsit de orice putere, președintele nu va mai putea funcționa ca mediator între puterile statului iar funcția prezidențială, deși cea mai legitimă democratic, se va „notariza”. Să le luăm însă pe rând.

 

 

Contrareforma Toader înlocuiește președintele cu ministrul

 

 

Prin proiectul de modificare a Legilor Justiției, ministrul Tudorel Toader, îi anulează președintelui una din cele mai importante prerogative, aceea de a numi șefii Parchetelor – Parchetul General, DNA, DIICOT – și o transferă la ministrul justiției fără o justificare solidă. Președintele rămâne cu prerogativa numirii președintelui Înaltei Curți dar nu poate refuza decât o singură dată motivat propunerea secției de judecători a CSM. În oglindă, CSM nu poate refuza decât o singură dată propunerile de procurori șefi făcute de ministru. Actualul sistem a fost agreat cu Uniunea Europeană la data aderării și a asigurat un echilibru și o stabilitate care au făcut posibile reformele din ultimii 12 ani din Justiție. Acum, prin scoaterea președintelui din joc și rearanjarea pieselor pe tabla Justiției, Toader lovește în miezul reformelor din ultimul deceniu și face din ministrul numit politic cel mai puternic om din sistem. Comisia Europeană s-a pronunțat împotriva acestor măsuri.

 

 

DGIPI, serviciul secret al majorității politice

 

 

Pe 15 mai, Senatul a votat Legea de aprobare a Ordonanței de Urgență 76/2016 privind Direcția Generală de Protecție Internă (DGIPI) a Ministerului de Interne, dar a scos din Ordonanță atât obligația aprobării prim-ministrului cât, mai ales, avizul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, adică al președintelui. Deși președintele a amenințat cu sesizarea Curții Constituționale, a renunțat după ce un demers similiar făcut de PNL a fost respins de CCR și a fost nevoit să promulge legea prin care este exclus de la avizarea conducerii unui serviciu secret. De acum înainte DGIPI, al cărui șef este numit de ministrul de Interne, funcționează în afara structurilor de siguranță națională reunite în CSAT, devenind un serviciu secret la dispoziția ministrului și a majorității politice care l-a sau a numit(o) în funcție.

 

 

Iohannis exlus de la numirea președintelui ANCOM.Urmează Consiliul Concurenței?

 

 

Practica scoaterii președintelui din joc prin ordonanță de urgență fusese testată cu succes în luna aprilie când prin același procedeu, guvernul i-a luat lui Iohannis prerogativa numirii șefului agenției de reglementare a pieței telecomunicațiilor și a transferat-o parlamentului, care va numi de acum înainte președintele ANCOM la propunerea guvernului. Ordonanța a fost adoptată la fel ca Ordonanța 13 în secret și prin modificarea ordinii de zi în ultima clipă. Potrivit unei analize realizate de Hotnews.ro, soluția asumării de președinte a numirii președintelui ANCOM a apărut ca răspuns la o procedură de infringement lansată în 2009 de Comisia Europeană ca urmare a deselor desființări și reînființări a instituției de către guvernul Tăriceanu și politizării excesive a acesteia. ANCOM joacă pe piața telecomunicațiilor electronice (4 miliarde de euro, potrivit sursei citate) același rol de arbitru pe care îl joacă pentru întreaga piață, Consiliul Concurenței, al cărui șef este numit tot de președinte în cadrul unei proceduri convenite cu Comisia. Având în vedere însă precedentul ANCOM nu este deloc exclus ca următoarea țintă a PSD/ALDE să fie Consiliul Concurenței. De altfel în ultimul timp au apărut atacuri tot mai puternice la adresa lui Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului, venite din zona de interese ale lui Dan Voiculescu.

 

 

Șeful statului scos și din procedura referendumului constituțional

 

 

Dragnea se grăbește să organizeze referendumul pentru modificarea Constituției pentru redefinirea familiei până la sfârșitul anului și de aceea, Parlamentul a modificat cu mare viteză Legea referendumului. Una dintre prevederi îl scoate pe președinte cu totul din procedura de organizare a referendumului. Astfel, în loc ca referendumul să fie organizat în baza unei legi speciale care i-ar fi permis președintelui să o conteste sau să o retrimită spre rexaminare, guvernanții au transformat procedura într-una administrativă astfel încât referendumul să poată fi organizat și programat prin hotărâre de guvern. Consecința gravă a acestui vot este că majoritatea va putea organiza oricând un referendum privind revizuirea Constituției fără ca președintele să poată face nimic să îi oprească. Conform Constituției (art 150.(1) președintele are la rândul său dreptul de a iniția revizuirea Constituției la propunerea guvernului, dar prin modificarea adoptată marți, majoritatea și guvernul nu mai au nevoie de președinte.

 

 

Lista foarte scurtă a interesului național

 

 

PSD a mai încercat și în iarnă să limiteze drepul președintelui de a iniția un referendum pe probleme de interes național, atunci când președintele a anunțat că va organiza o consultare populară pe tema Justiției și legilor anticorupție. Răspunsul PSD, prin Eugen Nicolicea, a fost să alcătuiască o listă limitată de probleme de interes național pentru care președintele putea convoca un referendum din care, evident, Justiția lipsea. Lista scurtă de teme din care președintele era obligat să aleagă a fost înscrisă în legea referendumului dar a fost declarată neconstituțională de CCR.

 

Asistăm așadar la derularea în umbră a unui proces deliberat de deposedare treptată a președintelui de puteri care sunt transferate tacit majorității politice. La capătul lui vom avea o cu totul altă așezare a raporturilor de putere în stat în care cea mai mare parte va reveni liderului majorității politice, Liviu Dragnea, în vreme ce rolul președintelui se va estompa până la îndeplinirea unei funcții decorative.

TAGS : dragnea consitutie referendum presedinte iohannis procurori tudorel toader DGIPI PSD. ALDE CSAT
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
gica 2017-09-08
L-ai intrebat pe Johannis daca se bucura sau nu? La cat de activ este,eu cred ca abia asteapta sa devina "decorativ" si nu cred ca-i cazul sa-l fortam prea mult daca nu-l intereseaza. Si,chiar nu-l intereseaza nimic!!!
Total 1 comments.
2228
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.