Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Danileț, despre proiectul lui Tudorel Toader: Ministrul devine cel mai puternic om din sistem
Ramona Ursu - - - -
2017-08-31
Actualitate Interna
0

Judecătorul Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat, pentru Revista 22, care sunt hibele proiectului privind schimbarea legilor justiției.

 

 

 

 

 Proiectul a fost publicat, miercuri seară, pe site-ul Ministerului Justiției. Conform lui Danileț, dacă aceste propuneri vor trece ca legi, „ministrul Justiției devine cel mai puternic om din sistemul judiciar”. Ministrul Justiției va avea ”o triplă putere: asupra procurorilor, asupra judecătorilor și asupra membrilor CSM. Cred că acest lucru este foarte grav și ne duce în urma reformei făcute în 2004 - 2005”, consideră Danileț.

 

 

 

Pericolul trecerii Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției

 

 

Unul dintre punctele nevralgice ale acestui proiect de lege este trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției. De exemplu, Art. 109 (b) prevede că inspectorii judiciari, care vor fi subordonați direct ministrului Jusiției, vor efectua „verificări în instanțele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente, punerea în executare a hotărârilor penale și civile și informarea ministrului Justiției, formulând propuneri adecvate”.

 

Ce înseamnă asta? Judecătorul Danileț spune că acest lucru se traduce prin faptul că „ministrul Justiției, prin Inspecția Judiciară, va putea face verificări la orice instanță de judecată. Ceea ce este ceva nou, asta pentru că, până acum, ministrul Justiției avea relație doar cu procurorii, din cauza acelei prevederi din Constituție care spune că procurorii își exercită funcția sub autoritatea ministrului Justiției. Pe acest lucru marșează ministrul Tudorel Toader, care spune că, dacă asta prevede Constituția, înseamnă că eu, ministrul Justiției, sunt un fel de șef al procurorilor. Și din această calitate, eu, ministrul, pot propune șeful procurorilor, pot face inspecție la procurori etc. Dar ministrul Justiției, luându-și în subordine Inspecția Judiciară, nu îi va putea verifica doar pe procurori, ci și pe judecători. Asta este marea problemă.”

 

Danileț mai arată că aceste verificări nu vor fi doar pe linie disciplinară, ci și managerială, ceea ce, arată judecătorul, „până acum, nu s-a întâmplat niciodată.”

 

Un alt amănunt dubios din proiectul de lege prezentat de Tudorel Toader apare la Art. 109 (a): „În materie disciplinară, inspectorii judiciari dispun și efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acțiunii disciplinare față de judecători, procurori, inclusiv față de cei care sunt membri ai CSM, precum și față de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție.”

 

„Practic, prin intermediul acesta, ministrul Justiției are o triplă putere: asupra procurorilor, asupra judecătorilor și asupra membrilor CSM. Cred că acest lucru este foarte grav și ne duce în urma reformei făcute în 2004-2005”, mai subliniază Danileț.

 

 

Cine are puterea de a revoca procurorii șefi controlează sistemul

 

 

O altă hibă a proiectului privind modificarea legilor Justiției este scoaterea președintelui României din procedura de numire/revocare a procurorului general și a procurorilor șefi de la DNA și DIICOT. Conform proiectului, ministrul este cel care face propunerile, iar CSM este instituția care decide. „Cât timp ministrul se implică în procedura de recrutare a șefilor de parchete, este o influență politică. Și această influență politică nu este a celui care numește în funcție formal, cum este președintele țării acum, ci este a celui care declanșează procedura, cum este ministrul Justiției, și poate să revoce omul din funcția de conducere. Cine are puterea de a revoca are și puterea de a controla sistemul. Deci această putere nu este neapărat a celui care numește, ci a celui care revocă. Un sistem așa este ținut în frâu, nu prin modalitatea de numire, ci prin cea de revocare. Atâta timp cât revocarea o poate iniția un om politic, atunci este grav”, mai arată judecătorul.

 

Cristi Danileț explică și că procedura prin care secția de procurori din cadrul CSM, care va decide numirile și revocările procurorilor șefi, va putea fi influențată foarte ușor de ministrul Justiției, dacă proiectul lui Tudose se va transforma în lege. „Cine este în secția de procurori a CSM? Unul este ministrul Justiției, altul este procurorul general, care este numit de ministru. Deja pentru doi oameni știm votul. În această secție sunt șase procurori plus ministrul. Însă să nu uităm că, în conformitate cu acest proiect, toată carierea procurorilor este în mâna ministrului Justiției. Ministrul îi numește, ministrul face inspecția, ministrul îi poate revoca, ministrul poate demara inclusiv procedura de începere a cercetării disciplinare a membrilor CSM”, mai arată Cristi Danileț.

 

Magistratul mai susține că, în alte state, ministrul Justiției nu mai este membru al CSM, tocmai pentru a nu plana asupra lui diverse bănuieli: „Ministrul Justiției este membru în secția de procurori a CSM. El poate să-și exprime opinia asupra modului de funcționare a parchetelor și a procurorilor ca membru de drept al CSM. Dar devine paradoxal: pe de o parte, ești ministru și propui șefii parchetelor, pe de altă parte, ești membru de drept al CSM și votezi propunerea ta. Prin alte state, ministrul Justiției nu mai este membru al CSM, tocmai pentru a fi în afara oricărei suspiciuni. De exemplu, președintele țării este membru al CSM, un membru onorfic, dar el nu votează. Pentru că el are numirea șefilor instanțelor, de la parchete, deci nu vine în CSM și votează și, apoi, se duce la Cotroceni și aprobă sau respinge propria propunere. E stupid.”

 

 

Infintarea Direcției care se va ocupa cu anchetarea magistratilor este nemotivata

 

 

În privința Direcției specializate din cadrul Parchetului General care va avea competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele săvârșite de procurori și de judecători, un alt punct inclus în proiectul lui Tudorel Toader, Cristi Danileț susține: „Se precizează că această direcție se va înființa la șase luni de la apariția acestei legi. Adică mai dăm încă o nouă lege pentru acest departament”. Magistratul atrage atenția că „în expunerea de motive a proiectului făcut de ministrul Justiției nu apare niciun fel de motivare pentru înființarea acestui departament”.

 

 

Blocarea accesului tinerilor sub 30 de ani la INM este foarte gravă

 

 

Proiectul gândit de ministrul Toader mai prevede ca tinerii sub 30 de ani, care vor să devină magistrați, să nu mai aibă acest drept, fiind condiționați de vârstă. „Asociațiile studenților s-au opus acestei prevederi și, zilele acestea, i-au atras atenția ministrului că studenților, când au intrat la facultatea de Drept, li s-a promis că, la 22-23 de ani, se pot prezenta la Institutul Național al Magistraturii. Acum li se spune că trebuie să aștepte până la 30 de ani. Practic, acești oameni sunt puși pe liber 7-8 ani. Ce evaluare s-a făcut? Cine i-a spus ministrului că cei de 22-23 de ani nu sunt buni la INM? Poate că la INM avem o problemă. Poate că stagiatura trebuia prelungită, dar nu-i poți interzice tânărului student, tobă de carte la 23 de ani, accesul la INM. Dacă blochezi accesul tinerilor, va fi grav. Vor fi doar avocați sau doar oameni dintre cei care au fost juriști la firma lui tata, de exemplu, care vor veni în sistem”, mai arată Danileț.

 

 

Tot proiectul suferă de lipsa motivării

 

 

Judecătorul a mai explicat, pentru Revista 22, că tot proiectul prezentat de ministrul Tudorel Toader suferă de lipsa motivării: „Nu există o expunere de motive reale. De exemplu, impactul bugetar. Cum să spui că acest proiect nu are niciun impact bugetar, cât timp înființezi structuri noi, Inspecția Judiciară o treci la Ministerul Justiției, deci mai vii cu peste o sută de posturi la minister, cu personal contractual cu tot. Apoi, mărești cu 16 numărul de inspectori. Acum sunt 88. Deci vei avea, din nou, nevoie de bani. Mărești mandatul șefilor de instanță la patru ani. Asta înseamnă că îi plătești mai mult, de moment ce sunt patru ani. Cum nu ai impact bugetar? Sau cum nu ai impact social, câtă vreme tu schimbi radical sistemul? E simplu de văzut câtă agitație este în societate. Deci este impact social major.”

 

 

Minciuna lui Toader

 

Judecătorul Cristi Danileț mai subliniază faptul că proiectul prezentat de Tudorel Toader nu este cel al fostului ministru tehnocrat Raluca Prună, așa cum se lasă de înțeles în spațiul public. „Ministrul Tudorel Toader insistă că proiectul prezentat de dumnealui este cel al fostului ministru Raluca Prună, prezentat în octombrie 2016. Nu este adevărat. Este un proiect nou și, în acest moment, el trebuie să fie lansat public pentru dezbateri. Ministrul Toader spune că acest proiect a fost pus pe site-ul ministrului în octombrie, că din exterior au venit argumente pro și contra, că el a ținut cont de ele și a făcut acest proiect. Nu este așa. Când ai un nou proiect de lege care trece prin procedura de avizare, practic este un alt proiect. Ministerul Justiției ar trebui, acum, să organizeze întâlniri cu asociațiile și cu ONG-urile interesate. Dacă sunt cerute aceste întâlniri acum, ministrul spune că au fost, de fapt, organizate dezbaterile, pentru că proiectul era pe site din octombrie. Dar nu este adevărat, proiectul este unul nou.”

 

În concluzie, judecătorul Cristi Danileț subliniază că, dacă proiectul de modificare a legilor Justiției, trimis joi dimineață de minister la CSM, va trece, apoi, de Parlament, ministrul va avea un control absolut asupra întregului sistem judiciar: „S-a specificat ca ordonatorul de credite din sistemul judiciar să nu fie președintele Curții Supreme. Cu alte cuvinte, niciodată Justiția nu va avea propriii săi bani, ci aceste fonduri vor fi gestionate tot de ministrul Justiției. În fapt, așa este și acum, dar noi speram ca, odată și odată, președintele Curții Supreme va gestiona aceste fonduri. Avantajul ar fi să nu depinzi de ministrul Justiției și în privința banilor. Dar, în acest moment, odată cu aceste prevederi din proiect, ministrul deține controlul și asupra banilor instanțelor, și asupra Inspecției Judiciare, și asupra carierei judecătorilor. Practic, controlează tot sistemul.”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TAGS : cristi danilet justitie tudorel toader DSM procurori DNA control politic INM
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
Total 0 comments.
5220
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.