Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


CCR:Kovesi ar trebui să se ducă la comisia de anchetă, dar nu e obligată de dea informații
E.B. - - - -
2017-07-20
Actualitate Interna
2

Este firesc ca persoana citată să se prezinte și să răspundă solicitărilor comisiei parlamentare de anchetă, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a respins o sesizare formulată de parlamentari ai PNL și USR.

 

 

Motivarea CCR vine in contextul scandalului declansat de invitarea sefei DNA, Laura Codruta  Kovesi, la comisia care ancheteaza alegerile din 2009 si de refuzul repetat al acesteia de a se prezenta in fata acesteia.

 

 

"Noile reglementări pun la dispoziția comisiei de anchetă anumite mijloace procedurale care să contribuie la caracterul efectiv și eficient al anchetei parlamentare. Este firesc ca persoana citată să se prezinte și să răspundă solicitărilor comisiei; constatarea și stabilirea abaterilor disciplinare este, însă, de resortul exclusiv al titularului acțiunii disciplinare, în cazul în care persoana citată nu își îndeplinește aceste din urmă obligații, comisia de anchetă neputând avea o asemenea competență", se precizează în motivarea CCR, conform Agerpres.

 

 

 

"Organele de urmărire penală nu pot fi sesizate pentru acest refuz"

 

 

Revenind la motivarea CCR, refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute utile activității comisiei nu constituie infracțiune. Organele de urmărire penală nu pot fi sesizate pentru acest refuz, dar comisia poate formula o sesizare cu privire la săvârșirea unei infracțiuni pe baza datelor existente.

 

CCR a mai reținut că scopul unei anchetei parlamentare nu este acela de a verifica numai aspecte care intră în competența autorităților publice aflate sub control parlamentar, ci de a clarifica împrejurările și cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării.

 

"Prin urmare, aceste comisii anchetează/verifică fapte sau împrejurări, și nu persoane. Ele au ca finalitate constatarea existenței sau inexistenței faptelor pentru care a fost creată comisia prin mijloace de cercetare și documentare parlamentară. Prin urmare, activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio tangență cu o anchetă judiciară, ea obiectivându-se mai degrabă într-un material documentar și de studiu", se arată în motivare.

 

CCR a constatat că, potrivit prevederilor constituționale, judecătorii, procurorii sau membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt supuși controlului parlamentar, ceea ce nu înseamnă, însă, că aceste instituții s-ar plasa în afara sistemului de putere instituit chiar prin Constituție, ci faptul că membrii lor sunt independenți în exercitarea activității lor.

 

"Curtea constată că instituția controlului parlamentar nu trebuie izolată de principiul constituțional al colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului și de cel al loialității față de Constituție, ci coroborată și corelată cu acestea. Prin urmare, este evident că reprezentanții instituțiilor trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare, în această formulă concretizându-se și principiul echilibrului între puterile statului. De asemenea, Curtea mai reține că, la rândul său, dacă o hotărâre parlamentară privind constituirea unei comisii de anchetă depășește limitele constituționale antereferite, ea poate fi supusă, în mod individual și punctual, controlului de constituționalitate", se menționează în motivare.

 

Instanța constituțională a mai apreciat că, prin invitarea reprezentanților puterii judecătorești, Curții de Conturi sau Curții Constituționale la lucrările comisiilor de anchetă, pot fi determinate problemele sistemice cu care aceste instituții se confruntă și soluțiile de rezolvare, inclusiv prin exercitarea competenței de legiferare a Parlamentului.

 

"De aceea, Curtea constată că reglementările constituționale referitoare la autoritatea judecătorească, Curtea de Conturi sau Curtea Constituțională nu se opun ca, spre exemplu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al României, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Curții de Conturi, președintele Curții Constituționale să ia parte la lucrările comisiei de anchetă. Însă, aceleași reglementări se opun participării persoanelor care compun aceste autorități în fața comisiilor de anchetă în legătură cu activitatea lor jurisdicțională, judiciară, de urmărire penală sau de audit, după caz", se precizează în motivare.

 

 

Activitatea unei comisii de anchetă "nu are nicio tangență cu o anchetă judiciară"

 

 

CCR a mai apreciat că activitatea unei comisii de anchetă "nu are nicio tangență cu o anchetă judiciară", ceea ce înseamnă că nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară.

 

"În caz contrar, de multe ori unele subiecte de interes general ar rămâne într-o sferă lipsită de vizibilitate pentru societate, pe motiv că în curs s-ar afla o anchetă judiciară, ceea ce este inacceptabil într-o societate democratică în care informațiile care privesc comunitatea, fiind de interes general, trebuie aduse la cunoștința publică, informarea corectă a cetățenilor fiind un deziderat al statului de drept. (...) Curtea mai reține și faptul că există teme de larg interes public, care niciodată nu ar putea face obiectul unei anchete parlamentare pe motiv că există proceduri judiciare în curs (defrișarea pădurilor, retrocedarea unor bunuri imobile, Revoluția din 1989, poluarea apelor, colectarea deșeurilor, traficul de ființe vii, furtul din conductele de petrol, cauzele evaziunii fiscale etc.), ceea ce este inadmisibil", se mai arată în motivare.

 

Conform aceleiași surse, comisiile de acest tip anchetează fapte sau împrejurări, și nu persoane. Ele nu sunt abilitate să se pronunțe asupra vinovăției sau nevinovăției unei persoane, fiind doar expresia controlului parlamentar.

 

 

Kovesi refuză să vină la comisia de anchetă

 

  
La data de 10 iulie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a transmis o scrisoare comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, prin care anunţă că nu se va prezenta la audiereEra a treia oară când Kovesi refuză să participe.
 

Totodată, Kovesi  transmitea că a luat la cunoştinţă de obiectivele comisie printre care sunt enumerate "verificarea dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din anul 2009, determinarea implicării unor instituţii şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuţiile stabilite prin lege prin aceste instituţii, în cadrul procesului electoral", menţionându-se la final că procurorul-şef DNA nu are cunoştinţă despre cele semnalate. În consecință, "Având în vedere că nu am cunoştinţă şi nu deţin mijloace de probă referitoare la împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării în cauză ce formează obiectul activităţii Comisiei, nu mă voi prezenta în data de 10 iulie 2017-ora 11.30 la şedinţa Comisiei de anchetă", susținea Kovesi.

 

CCR a respins, pe 21 iunie, sesizările de neconstituționalitate formulate de PNL și USR privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților și a Regulamentului activităților comune ale Camerei și Senatului.

 

Potrivit unui comunicat al CCR, preluat de Agerpres, plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 37/2007 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, sesizare formulată de 82 deputați de la PNL și USR, și sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 38/2017 privind modificarea și completarea articolului 9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, sesizare formulată de 91 deputați aparținând acelorași două partide.

 

TAGS : Kovesi CCR DNA comisie parlamentara refuz consecinte ancheta judiciara urmarire penala
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
?????? 2017-07-20
Remarcați totuși că magistrații răspund numai în fața legii ?
Considerați cå decizia CCR ar "implica" și prezența judecătorilor CCR, la comisiile parlamentare, dacă ar fi "spețe" în care judectorii CCR ar fi "invitați" ?
Considerați că ar putea fi judectori CCR care ar "încuraja" "implicarea politică" a magistraților ?
?????? 2017-07-20
Considerați totuși că magistrații sunt printre multele "excepții" de la asemenea decizii ale CCR ?
Total 2 comments.
3416
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.