Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Cade birul pe afacere, suspansul continuă
2017-07-18
1
Pentru Dragnea n-a mai rămas decât aventura de a scoate bani din piatră seacă

 

Coaliţia aflată la guvernare a renunţat la im­pozitarea cifrei de afaceri, înţelegând, probabil, că efectele negative ar depăşi cu vârf şi îndesat încasările vremelnice din acest tip de taxă. Cade bi­rul pe cifra de afa­ceri, dar foamea de bani rămâne in­tactă, tot aşa şi intenţia de a introduce taxa de so­li­da­ritate. Premierul Mihai Tu­dose, cel care şi-a lămurit cerberul șef de la partid de inoportunitatea măsurii, spu­ne că experţii Mi­nis­terului Finanţelor lucrează încă de zor la simulări pri­vind aplicarea taxei de so­li­daritate, care ar putea fi structurată în mai multe cote. O intenţie tot atât de controversată, care, spun ana­liştii, ar spulbera cota unică şi ar penaliza clasa de mijloc.

 

Analistul în fiscalitate Gabriel Biriş con­si­deră însă că taxa de solidaritate nu este doar o penalizare a clasei de mijloc, ci ar fi şi un truc menit să compenseze pier­de­rile de venituri rezultate ca urmare a re­nunţării la impozitarea dividendelor. Im­pozitul zero pe dividende pare o măsură menită să stimuleze afacerile listate la Bur­să şi pare rezonabil interesul guver­nan­ţi­lor, de vreme ce vor să creeze două fon­duri suverane, care fie se vor lista la Bur­să, fie se vor împrumuta din piaţa de ca­pi­tal. La o privire mai atentă, constatăm că afaceriştii care au acţiuni la purtător, ca Liviu Dragnea, s-ar îmbogăţi mai mult, da­că nu vor mai plăti impozit pe dividende.

 

„În România nu sunt mulţi oameni care să câştige peste 3.000 de euro, din sta­tis­ticile pe care le ştiam eu sunt în jur de 30.000 de salarii peste această limită. În­casările din impozitul pe dividende sunt însă de vreo 1,2 miliarde de lei şi eu cred că guvernanţii vor să im­pună taxa de so­lidaritate nu din nevoia de a avea ve­ni­turi la buget, ci pen­tru a acoperi un gol de ve­nituri produs de impozitul zero pe dividende“, spune Bi­riş, fost secretar de stat în Mi­nisterul Finanţelor.

 

Odată tranşată chestiunea impozitului pe cifra de afa­ceri, urmează ca Fiscul să scotocească în companiile multinaţionale ca să desco­pere circuitul banilor şi să se asigure că profitul pro­dus în România rămâne aici, au lăsat să se înţeleagă premierul și Drag­nea. To­tuşi, în opinia lui Biriş, le­gislaţia ca­re permitea controlul preţurilor de trans­fer, adică ieşirea banilor din ţară îna­inte de calcularea profitului, exista din 2011, atât că nu a fost aplicată, deoarece Fis­cul român nu are specialişti suficienţi şi bine pregătiţi.

 

„Să vă dau un exemplu, grupul financiar mamă al unei bănci româneşti a fost con­trolat de Fiscul local, care a declarat că divizia românească a plătit prea mult im­pozit statului român. În acest caz, ex­per­ţii Fiscului din România vor trebui să dis­cute cu cei din alte ţări, foarte bine pre­gă­tiţi, cu anvergură profesională şi cu ex­perienţă. Ne putem deci trezi nu doar că nu putem colecta bani în plus, ci, dim­po­tri­vă, că trebuie să mai plătim dife­ren­ţe di­bu­ite de alţii. Ca atare, preocuparea Fis­cului ar trebui să fie căutarea de ta­len­te și pregătirea profesională a anga­ja­ţi­lor la nivel european“, a comentat B­i­riş.

 

Cum încasările statului au dezamăgit, iar fon­durile de salarii au crescut, rămâne des­chisă întrebarea de unde vor lua gu­ver­nanţii bani pentru a plăti facturile de sa­larii, dar şi pentru a construi stadioane în localităţi ca Alexandria, în care per­for­man­ţa sportivă nu justifică efortul financiar. Premierul a lămurit, grăbit, chestiunea: va mişca banii între ministere. Va captura deci sumele necheltuite de unii şi le va îm­prăştia la ministerele în nevoie - un truc clasic pentru rectificarea bugetară.

 

Dar marea speranţă pentru ţinerea în frâu a deficitului bugetar pare să fie tot banii europeni. Premierul a promis că vor fi acreditate până în septembrie şapte agen­ţii de management, iar miniştrii au fost îmboldiţi să ia legătura cu Bruxellesul.

 

Nevoia de bani îşi menţine intensitatea și, deși firmele scapă de taxa pe afacere, li se pregăteşte o nouă surpriză, încă din toam­na aceasta: colectarea TVA după modelul italian, adică transferarea sumelor afe­rente taxei pe valoarea adăugată într-un cont al trezoreriei statului. Măsura nu are vreun studiu de impact, aşa cum ne-am obişnuit deja, dar va văduvi companiile de o parte din bani, deoarece statul va lua toată suma care ar fi datorată pentru TVA, în schimb returnarea banilor rămâne in­certă, conform unei tradiţii verificate pe te­ren. În Italia, modelul acesta se aplică ex­clusiv afacerilor cu banul public, ră­mâ­ne de văzut dacă la noi foamea de bani va lărgi domeniul de aplicare la toate afa­cerile.

 

Premierul Tudose pare să fi câştigat o eta­pă din confruntarea cu Liviu Dragnea, politicianul care nu a înţeles consecinţele apli­cării nebuniilor din programul de gu­vernare. Însă asistăm acum la dizolvarea unei puteri în stat în apele tulburi ale po­liticului. Ideea că actul de guvernare este cenzurat şi ştampilat politic, oricare ar fi consecinţele asupra ţării, arată că Exe­cu­tivul nu mai este o altă putere a statului, ci o anexă a partidului.

 

În esenţă, aiureala programului de guver­na­re a fost provocată şi de faptul că Victor Ponta a împrăştiat, pe vremea când era pre­mier şi dorea să ajungă preşedinte, toa­te pomenile pe care economia României le putea suporta. Pentru Dragnea n-a mai rămas decât aventura de a scoate bani din piatră seacă, ceea ce e greu, dacă n-ai cu­noaşterea, experienţa, ideile şi banii lui So­ros. 

TAGS : tudose taxa solidaritate impozit afacere Gabriel Biriş dividende Liviu Dragnea buget finante fon­durile de salarii
Recomandari
Comentarii
tudor Cislariu 2017-07-23
Daca nu mai plateste impozit, posesorul de actiuni la purtator nu mai poate fi identificat, logic.....
Total 1 comments.
5725
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.