Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Cum s-a făcut zdrențe programul de guvernare Dragnea 2.0.Ce mai rămâne din el?
Cristian Campeanu - - - -
2017-07-12
Actualitate Interna
0

În pofida caracterului sacrosanct al diverselor variante de program izvorâte din „bunul simț” al lui Dragnea, guvernarea PSD este un haos de la început până la sfârșit.

 

 

 

 Imuabilul program Dragnea 2.0, primit în brațe de Mihai Tudose, s-a făcut franjuri și a trebuit aruncat la gunoi în momentul în care a dat piept cu realitatea bugetară, economică și cu Uniunea Europeană.

 

 

In primul rând, guvernanții au realizat că nici cosmetizând datele de la Statistică banii pe care contau nu vin, încasările scăzând dramatic, și prin urmare măsurile nu pot fi aplicate. Așa au apărut primele piruete: salariile nu mai cresc de la 1 iulie 2017 (decât la parlamentari), ci, poate, de la 1 ianuarie 2018, TVA nu se mai reduce cu 1% din 2018, ci se amână cu un an etc. În al doilea rând, reacția negativă a companiilor față de propunerile de modificare a fiscalității, scoase din joben, i-a făcut pe guvernanți să realizeze că nu pot adopta măsurile pe care le proclamaseră. Al treilea și cel mai dur reality check a venit de la Uniunea Europeană, care are altă agendă și face lucrurile altfel decât la București. Ca regulă generală, miniștrii și prim-miniștrii pleacă la Bruxelles cu ideile lui Dragnea și se întorc invariabil cu cele ale comisarilor. La fel a pățit și Mihai Tudose, care după întâlnirile avute la Bruxelles a venit cu un scenariu complet diferit de cel primit în plic acasă.

 

 

Filmul prost la care asistăm ascunde o realitate mult mai cenușie și cu impact negativ asupra economiei, a societății și a standardului de viață al cetățeanului. Aceea că PSD nu are, de fapt un program de guvernare funcțional și, în afara măsurilor cu dedicație pentru propria clientelă, guvernarea este un act de bricolaj guvernamental, o continuă improvizație care generează incertitudine, instabilitate, temeri și în cele din urmă stagnare, dacă nu mai rău.

 

 

Salariul minim- „o eroare rotogolită”

 

 

Momentul adevărului” în care guvernanții au realizat că nu au suficienți bani și trebuie să își modifice prioritățile, se vede în bâlbâiala cu salariul minim. Una din măsurile integrate în programul de guvernare este majorarea salariului minim la 2000 de lei în 2018, după cum scrie negru pe alb: „Nivelul salariului minim brut in Romania, in urmatorii 4 ani, va fi de 2000 lei in 2018, 2200 lei in 2019 si 2400 lei in 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020”.

 

 

Calculele au arătat însă că ideea, pur electorală, duce costurile cu salariile în domeniu bugetar periculos de aproape de 90% din veniturile fiscale, ceea ce înseamnă că banii de investiții pentru infrastructură sau pentru înzestrarea armatei ar trebui să vină din alte surse care în prezent sunt departe de a furniza măcar pe-aproape din veniturile necesare.

 

 

Așa a ajuns Dragnea la concluzia că ce scrie în programul de guvernare nu se poate și dacă nu se poate înseamnă că nu scrie. Potrivit lui Dragnea, nu este vorba decât de o eroare, de „rostogolirea mediatică” a chestiunii: „Această valoare nu va fi impusă de Guvern, salariul minim de 2.000 de lei. Probabil, dintr-o greşeală, s-a tot rostogolit asta în spaţiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor, 1.650, 1.750. La anul, poate printr-o nouă prezentare a sistemului de impozitare, salariul brut să fie egal cu cheltuiala totală a angajatorului, (...) dar salariul minim, aşa cum îl ştie toată lumea, va creşte cu 100 de lei.

 

 

 

Taxa de solidaritate și impozitul pe venit, la loc comanda

 

 

La celebra ședință din biroul lui Dragnea în care domnii Florin Georgescu, Gheorghe Gherghina și Darius Vâlcov au decis să facă o revoluție populist-etatistă în economia românească, s-a luat decizia introducerii „unei noi prezentări a sistemului de impozitare” după cum urmează: taxă graduală pe cifra de afaceri în locul impozitului fix pe profit, se păstrează impozitul pe venitul global dar se adaugă o misterioasă taxă de solidaritate despre care nimeni nu știe cum se aplică și, totodată, o taxă suplimentară pe produse „dăunătoare sănătății”, care ar fi putut să includă orice.  Valurile și criticile pe care le-au stârnit aceste măsuri din noua „prezentare” au anulat practic „întreaga filozofie fiscală” din programul de guvernare, din care au rămas doar zdrențele.

 

 

Despre faptul că Uniunea Europeană nu acceptă taxe pe cifra de afaceri decât ca măsură la start-up-uri sau la companii mici și că există șanse mari ca UE să nu accepte taxa în trepte de 1, 2, și 3% pe cifra de afaceri am amintit și noi și au scris și alții. Important este însă că marți, la Bruxelles (unde, am spus deja, miniștrii vin cu ideile lui Dragnea și pleacă cu cele ale lui Timmermans), Tudose a dat asigurări că guvernul său nu introduce taxa pe cifra de afaceri pentru că guvernul pe care îl conduce vrea să fie un partener serios și „predictibil” al Uniunii Europene. Or, dacă ceva a fost absent cu totul din guvernarea PSD, acest lucru a fost tocmai predictibilitatea.

 

 

Pe de altă parte, același Tudose a admis că nici taxa de solidaritate nu va fi introdusă pentru că „simulările nu au ieșit foarte fericite” și a anunțat că, în general, nu se mai introduce nici o altă taxă nouă „pe nimic” pentru „a nu pedepsi nevinovații”.  Uite așa, toate măsurile anunțate sunt în suspensie.

 

 

 

Lovitura de grație, pensiile

 

 

 

Dacă ne luăm după programul de guvernare varianta Grindeanu, după creșterea punctului de pensie la 1000 de lei de la 1 iulie anul acesta, ar fi urmat o creștere la 1100 lei în iulie anul viitor, la 1265 de lei în 2019, urmând ca în 2020 să crească până la 1775 de lei, la 1 octombrie, taman înainte de alegeri. Numai că majorările de salarii și încasările mici la buget fac din ce în ce mai dificilă trecerea banilor dintr-un buzunar în altul astfel încât să se acopere deficitul de la pensii din bugetul de stat.

 

 

Astfel încât, pentru a putea mări punctul de pensie, guvernul a înghețat mai multe pensii speciale ( pentru unele nefiind bani de pe acum), inclusiv pe cele ale militarilor, și a promis, prin vocea Olguței Vasilescu, că vor fi luate la control toate aceste pensii, numite pe drept cuvint ”nesimțite”. Descoperirea că ” 100.000 de pensii speciale au echivalentul a 4 milioane de pensii ale românilor de rând” este semnalul că realitatea stă departe de propaganda PSD și doar un pretext pentru o nouă lege a pensiilor, anunțată de la 1 octombrie. Dar această nouă lege este puțin probabil că va rezolva chestiunea pensiilor speciale pentru că acestea au prolifierat tocmai pentru că au servit unor grupuri de interese care sprijină în mod tradițional PSD.

 

 

De aceea, cineva s-a gândit să atace pensiile private obligatorii de la Pilonul II și așa au apărut zvonurile pe baza cărora au fost amendați în timpul lui Grindeanu cei de la NN ( fosta ING). Numai că abia ieșit de la audierile de confirmare noul ministru de finanțe, Ionuț Mișa afirmă „în clar” că Pilonul al II-lea va fi desființat. Dragnea și Tudose neagă vehement, dar apoi intră în scenă Olguța Vasilescu precum Norman Bates în Psycho și cere de la ASF o analiză a Pilonului II. Întrebat care-i problema cu Pilonul II, Tudose declară că nu e nici o problemă, că nu se va naționaliza și că intenția ministrului Muncii nu a fost decât una de „informare”.

 

 

Naționalizarea Pilonului II și trecerea banilor la Pilonul I - pensiile de stat - se reduce în esență la confiscarea banilor pe care contributorii îi plasează în vederea unor venituri viitoare, pentru plata pensiilor de acum fără acordul contribuabilului, care rămâne fără plasă de siguranță, la mâna statului. Este o măsură disperată care apasă și mai mult asupra populației active spre beneficiul imediat al bazei electorale dure a PSD.

 

 

Lipsit de venituri  sigure și de o politică fiscală clară pe care să se poată sprijini politici publice predictibile, guvernul Tudose nu are, practic, un program de guvernare, pentru că programul Dragnea 2.0 a trebuit abandonat și a fost aruncat la lada de gunoi. Singurul program al PSD, adevăratul program, este spolierea celor activi pentru satisfacerea clientelei politice și a alegătorilor fideli.

TAGS : dragnea tudose program guvernare impozit venituri taxa solidaritate bruxelles salariul minim
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
Total 0 comments.
5190
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.