Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Din nou despre abuzul în serviciu și efectele condamnărilor penale
2017-07-04
6
Vom discuta în cele ce urmează două decizii ale CCR care au generat dezbateri ample în societatea românească – cea privind abuzul în serviciu și cea privind interdicția persoanelor condamnate penal de a face parte din guvern.

 

Abuzul în serviciu a mai făcut obiectul ana­lizei CCR în Decizia 405/2016, când sen­sul noțiunii de îndeplinirea în mod de­fectuos a atribuțiilor a fost limitat la în­de­plinire cu încălcarea legii. CCR a subliniat că răs­pun­derea penală trebuie să in­ter­vină doar ca ultima ra­tio atunci când consecințele încălcării legii nu pot fi în­lăturate prin alte forme de răspundere. cum ar fi răs­pun­derea civilă, disci­pli­na­ră sau administrativă. Adi­că nu orice încălcare a legii atrage răspunderea penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Infracțiunea de abuz în serviciu este una de rezultat: pentru existența ei este nevoie să se producă o pagubă, o vătămare sau un folos necuvenit. De la aceste două ele­mente pleacă toată discuția despre ne­ce­si­tatea instituirii pe cale legislativă a unui prag valoric care să elimine din justiția pe­nală dosarele privind fapte care au generat pagube minore care pot fi reparate pe alte căi. Lipsa acestui prag e esența criticii for­mulate în 2017 la CCR.

 

În Decizia 405/2016, CCR constată că, în pre­zent, orice acțiune sau inacțiune a per­soanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gra­vitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă re­zer­ve în a aprecia că aceasta a fost voin­ța legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu.

 

CCR reține că sarcina aplicării prin­ci­piu­lui ultima ratio revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, or­ga­nelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că res­pon­sa­bi­li­tatea de a reglementa și apli­ca, în acord cu prin­cipiul anterior menționat, prevederile privind „abu­zul în serviciu“, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (parlament / guvern), cât și de organele judiciare — Ministerul Public și instanțele judecătorești —, in­di­fe­rent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare.

 

În Decizia 362/2017, CCR constată că în ul­timul an nu au intervenit modificări le­gis­lative care să răspundă criticilor for­mu­late anterior și reiterează că dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg şi în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art. 7 din Con­venţia pentru apărarea drepturilor omu­lui şi a libertăţilor fundamentale, pre­cum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această re­dactare constituind premisa unor in­ter­pre­tări și aplicări arbitrare / aleatorii. Nefiind legiuitor pozitiv, Curtea nu poate să remedieze în mod direct aceste defi­ci­en­țe și subliniază că legiuitorul are obli­ga­ția de a reglementa pragul valoric al pa­gubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din co­mi­terea faptei în cuprinsul normelor pe­nale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor si­tua­ţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor ju­ri­dice în componenta sa referitoare la cla­ritatea şi previzibilitatea legii.

 

Așadar, Decizia 362/2017 nu e deloc sur­prinzătoare – continuă raționamentul din Decizia 405/2016. CCR nu declară ne­cons­ti­tuțională norma incriminatoare nici de această dată, dar cere legiuitorului o in­tervenție care să limiteze aplicarea aces­teia la faptele cu adevărat grave. În acest context, Ministerul Justiției a organizat o dez­batere publică pentru a colecta opinii cu privire la nivelul pragului valoric. Au fost exprimate opinii diverse: prag de un leu, prag rezonabil, transformarea in­frac­țiunii de abuz în serviciu într-o infrac­țiu­ne de pericol, nu de rezultat. Expert Fo­rum a susținut că pragul trebuie stabilit la 1.000 de euro – acest nivel fiind în același timp rezonabil și suficient de serios pen­tru a conduce la atragerea răspunderii pe­na­le pentru fapte grave. În acest fel, în­călcările legii care generează pagube mici vor putea fi tratate prin mecanisme ad­ministrative, disciplinare sau civile, ieșind de sub incidența normei penale.

 

A doua decizie privește interdicția per­soa­nelor condamnate de a ocupa funcții în gu­vern – Decizia 304/2017 (sintagma cri­ti­cată este „nu au suferit condamnări pe­nale“). Avocatul Poporului a invocat lipsa de tratament egal între membrii dife­ri­te­lor puteri ale statului, faptul că pentru in­fracțiunile comise din culpă și pentru in­fracțiunile mai puțin grave această inter­dicție nu se justifică, precum și faptul că prin această formulare se introduce o in­terdicție perpetuă. CCR arată că even­tua­lele incoerențe legislative în tratamentul membrilor diverselor puteri nu intră în sfera sa de competență, ci în cea a legiui­to­rului. Cu privire la natura perpetuă a interdicției, CCR arată că sintagma „nu au suferit condamnări penale“ încetează să mai constituie o interdicţie la do­bân­direa calităţii de membru al guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa / sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o ho­tă­râre judecătoreasă definitivă. Orice altă interpretare (…) ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei. Mai multe orga­ni­za­ții neguvernamentale – EFOR, GDS, CRPE, FH Romania, Funky Citizens și So­cietatea Timișoara au susținut același principiu, exemplificând cu situația rea­bi­litării, într-un amicus curiae

TAGS : CCR abuz serviciu prag valoric parlament penal functii reabilitare
Recomandari
Comentarii
Dan Plesoianu 2017-07-07
Iar clasarea abuzului in serviciu in categoria infractiunilor de rezultat mi se pare de-a dreptul ridicola. In primul rind, abuzul in serviciu poate fi atit infractiune de rezultat, cit si infractiune de pericol; probabil ca poate fi si amindoua in acelasi timp. In al doilea rind, categorizarea infractiunilor in "de rezultat" si "de pericol" inseamna o incurcare a categoriilor filozofice. Rezultatul este o fapta concreta, in timp ce pericolul este ceva prezumtiv, ceva ce nu s-a intimplat inca, si poate nici nu se va intimpla. Ca atare, ne putem da seama ca acest Cod Penal nu este decit o gluma, chiar daca nu in totalitate. Se tot despica furtul in patru, in loc sa se arate ca inseamna instrainarea fortata de proprietate. Iar abuzul in serviciu inseamna cam acelasi lucru: instrainarea sau distrugerea de proprietate.
Vicentio B. 2017-07-06
Stimata Doamna Laura Stefan,

in contextul afirmatiei Dvs. " De la aceste două ele­mente pleacă toată discuția despre ne­ce­si­tatea instituirii pe cale legislativă a unui prag valoric care să elimine din justiția pe­nală dosarele privind fapte care au generat pagube minore care pot fi reparate pe alte căi. Lipsa acestui prag e esența criticii for­mulate în 2017 la CCR." puteti sa

exemplificati articole din Legislatia Penala similara - spre exemplul - Germania, Franta, Austria, Elvetia, in care s-a stabilit pragul valoriric la care nu numai Dvs. va referiti ?

Dan Plesoianu 2017-07-06
Cred ca situatia poate fi simplificata destul de mult. Abuzul in serviciu trebuie sa fie clasificat ca fiind o varianta a furtului calificat, CP 209. Pentru ca, de fapt, asta si este. Cu asta se poate incheia orice discutie.
Ce importanta are ca prejudiciul este de 1000E, sau de 200.000 Lei, cind sistemul legislativ-juridic oricum nu functioneaza ?! Mie si familiei mele, Statul (prin autoritatile locale, ministere, etc.) ne-au furat aproximativ 1500 hectare de teren, si alte imobile, prin eliberare de titluri de proprietate false si prin faptul ca nu s-a dat curs aplicarii legilor de retrocedare. Paguba cauzata familiei mele poate fi evaluata la o cifra de 10.000.000 (zece milioane) Euro. Pentru a se putea comite aceste fapte, si a se mentine rezultatul lor, au fost comise enorme abuzuri in serviciu, iar pentru a nu se afla adevarul (sigur nu sint / sintem singurii in aceasta situatie in Romania), institutiile Statului (inclusiv procuratura judeteana si vestitul DNA) continua sa falsifice acte si sa faca anchete false. Evident, toate acestea sint imense abuzuri in serviciu, pentru a caror musamalizare lucreaza un intreg sistem de Stat. Ar fi trebuit sa se aplice Legea 165 / 2013, dar nu se intimpla absolut nimic. In tara sint intre 100.000 si 200.000 de persoane care asteapta finalizarea retrocedarilor, fara aproape nici o speranta. Asa ca ce semnificatie mai are discutarea abuzului in serviciu, cind acesta se petrece zilnic, si la un nivel totalmente monstruos ?!
rocambole 2017-07-04
Tinand seama ca in ultimele zile s-a discutat si se discuta despre modificarea legislatiei penale pentru a fi pusa in concordanta cu unele decizii ale CCR, CONFORM CARORA ,, funcţionarul public trebuie să ştie "fără echivoc" care este comportamentul ce poate avea semnificație penală”, dorim sa va supunem atentiei o propunere facuta in acest sens, rugandu-va, daca timpul va permite, sa va spuneti parerea in legatura cu ea..
1)Romania fiind o tara europeana membra UE, sa vedem cum este reglementata infractiuinea de abuz in serviciu in cateva din cele mai mari democratii din UE, Italia, Franta, Germania si Spania, si sa facem si noi la fel, tinand seama insa de faptul ca in Romania coruptia este mult mai mare decat in aceste tari (România se află pe locul 24-25 în Uniunea Europeană, în raportul privind indicele de percepție a corupției (IPC) în 2016), iar pentru A DESCURAJA PRODUCEREA UNOR ASTFEL DE INFRACTIUNI AR TREBUI SA AVEM O LEGISLATIE PENALA MAI DURA.
Deci daca in aceste tari exista prag pentru pentru abuz in serviciu sa-l introducem si noi, iar daca nu exista, sa ne gandim de mai multe ori si sa vedem daca intr-adevar este in interesul Romaniei ( si nu a infractorilor ! ) introducerea acestui prag.
2)Cateva exemple:
A)Franța
În Codul Penal francez abuzul în serviciu e reglementat scurt,la obiect. Funcționarul public, în exercițiul funcțiunii, nu îndeplinește un act legal, ia cinci ani de închisoare și 75 000 de euro amendă – indiferent de pagubă. Mai mult, dacă fapta funcționarului provoacă o pagubă, atunci funcționarul riscă până la zece ani de recluziune și 150 000 de euro amendă penală.
B)Spania
În Codul Penal din Spania, cel găsit vinovat riscă închisoare de la 6 luni la 2 ani. În plus vinovatul este obligat să plătească o AMENDA egală cu Dublul beneficiului intenţionat sau obţinut de funcţionarul respectiv şi nu mai poate ocupa o funcţie publică între 4 şi 9 ani.
C)Italia
La italieni, abuzul în serviciu e o faptă săvârșită cu intenție în exercitarea atribuţiilor de serviciu de către un funcționar public care nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin asta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale altuia. Pe scurt, e cam ca la noi. Nu sunt limite pentru pagubă (materială).
3)Cu privire la incalcarea legislatiei primare ( legi, ordonante) consideram caci nu trebuie sa se introduca nici un prag.
Diferentierea se va face prin pedepse. Avem prejudiciu mic, pedeapsa este mica, avem prejudiciu mare, pedeapsa este MARE.
4)Cu privire la incalcarea altor atributii de serviciu, ca de ex. acte ale organelor centrale executive( hotarâri, ordonante, instructiuni elaborate de guvern, ministere sau alte organe centrale de stat),acte ale organelor locale (prefectura, primarie, diverse agenii, inspectorate, ş.a.), fisa postului, regulamentul de ordine interioara sau de alte reglementari similare, CONSIDERAM caci ar trebui reintroduse in Codul Penal si ar trebui introdus un prag ( de ex. salariul minim pe economie ).
Consideram caci sunt sau pot fi foarte multe cazuri in care un functionar prin nerespectarea unor astfel de atributii poate cauza Prejudicii foarte MARI, de milioane de euro, deci nu este corect si moral ca astfel de abuzuri sa nu fie pedepsite penal.
5)PENTRU A DESCURAJA PRODUCEREA UNOR INFRACTIUNI in general si a unor INFRACTIUNI DE ABUZ IN SERVICIU in particular, CONSIDERAM CACI AR TREBUI SA AVEM O LEGISLATIE PENALA MAI DURA.
IN FOARTE MULTE TARI DIN EUROPA, ca de ex. Spania, Belgia, Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria, Finlanda, Cipru, Slovacia și Slovenia, ALATURI DE PEDEAPSA CU INCHISOAREA SE DA SI O PEDEAPSA CU AMENDA.
ASTFEL, PROPUNEM ( pentru viitor ) ca IN FIECARE ARTICOL AL CODULUI PENAL IN CARE SE PREVEDE PEDEAPSA CU INCHISOARE PENTRU O INFRACTIUNE economoca si non-violenta, limita maxima a pedepsei sa se reduca cu un an si SA SE INTRODUCA UN PARAGRAF SUPLIMENTAR, CARE SA PREVADA PE LANGA PEDEAPSA CU INCHISOAREA SI O PEDEAPSA CU AMENDA egala cu dublul beneficiului intenționat sau obținut, dar nu mai mica de 100 de lei, in cazul in care prin infractiune se produce un prejudiciu material .
Dar iata care este forma propusa de catre noi pentru Art. 297 Cod penal, tinand seama de cerinta CCR, conform careia ,, funcţionarul public trebuie să ştie "fără echivoc" care este comportamentul ce poate avea semnificație penală” :
Art. 297 Cod penal
Abuzul în serviciu
(1)Functionarul public este obligat sa respecte atributiile de serviciu prevazute de:
A)actele normative emise de parlament si guvern( legi, ordonanțe ale Guvernului sau ordonanțe de urgență ale Guvernului)
B)actele emise de catre şeful statului (decrete), alte acte ale organelor centrale executive( hotarâri, ordonante, instructiuni elaborate de guvern, ministere sau alte organe centrale de stat) precum si:
-acte ale organelor locale (prefecturi, primarii, consilii locale si diverse agentii, inspectorate,etc., ale acestora)
- fisa postului, regulamentul de ordine interioara sau de alte reglementari similare.
(2) Nerespectarea (incalcarea) atribuţiilor de serviciu prevazute de aln.(1) constituie infractiune doar daca cauzează o pagubă de cel putin un salariu minim pe economie ( se poate stabili si un alt prag ) pentru lit A, respectiv 2 salarii minime pe economie ( se poate stabili si un alt prag ) pentru lit B . In cazul in care prejudiciul este mai mic decat acest prag, organele de cercetare penala vor trimite dosarul cauzei la instanta competenta.

(3)Fapta funcţionarului public care prin nerespectarea (incalcarea) atribuţiilor de serviciu prevazute de aln.(1) cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu:
-amendă de la 100 de lei pana 1000 de lei, in cazul in care prin fapta functionarului public nu se produce un prejudiciu material
-amenda egala cu dublul beneficiului intenționat sau obținut ( dar nu mai mica decat 1000 de lei ), in cazul in care prin fapta functionarului public se produce un prejudiciu material
La pedeapsa cu amenda se adauga:
- închisoarea de la 1 an la 5 ani, in cazul in care prejudiciul material este cuprins intre un milion de lei si 5 milioane de lei
- închisoarea de 6 ani, in cazul in care prejudiciul material este mai mare de 5 milioane de lei
- interzicerea pentru o anumita perioada a exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
Un grup de romani carora le pasa de Romania
Vicentio B. 2017-07-06
@ rocambole 2017-07-04. Sincere felicitari pentru relatarile fidele realitatii. Ceea ce afirmati Dvs.: "Cu privire la incalcarea legislatiei primare ( legi, ordonante) consideram ca nu trebuie sa se introduca nici un prag."- este absolut CORECT - juridic, moral.: Ar fi fost "atributia de serviciu " a autoarei, "avocata si experta anticoruptie" sa prezinte ceea ce ati prezentat Dvs. Dar NU a facut -o ! Si NU este intamplator !.

Din cate am constatat, cu MARE REGRET, personal, Laura Stefan, are anumite "principii" si anume practica "slalomului" - pentru a nu deranja ! Similar procedeaza si VERBAL !
Marius Nicolescu 2017-07-06
Ca la noi, la nimeni!
Total 6 comments.
11730
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.