Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Estul plăteşte pentru Brexit
2017-06-27
1
Încet, dar sigur, se conturează o doctrină care pune eurozona pe primul loc, lăsând Estul în ofsaid.

 

La un an după referendumul privind Brexit, cei care vor achita primii nota de plată vor fi est-europenii. „Europa nu e un supermarket. E un destin comun. Și se șubrezește când ac­ceptă ca principiile să-i fie în­călcate. Țările care nu res­pec­tă regulile ar trebui să su­por­te consecințe politice.“ Sunt declarațiile făcute de noul li­der francez, Emmanuel Ma­cron. Nu e prima dată când Ma­cron lansează aver­tis­men­te către Est. Însă, dacă până acum s-ar fi putut considera că le face pentru uz intern, for­mulate înainte de primul Con­siliu European la care participă ca preș­e­din­te al Franței, înseamnă cu totul altceva: un pi­cior în pragul statelor din Est și un sem­nal că di­sensiunile pe axa Est-Vest se vor adânci.

 

Recent, Macron a acreditat ideea că est-eu­ro­penii ar fi fost cauza ieșirii Marii Britanii din UE: imigrația și mâna de lucru ieftină din Est au fost cele au produs Brexit și că Europa tre­buie să rezolve aceste probleme dacă nu vrea ca alte state să părăsească blocul comunitar. Ipo­teza poate părea logică și seducătoare la o primă vedere, dar cei care au câștigat mizând pe aceste temeri privind imigrația (inclusiv cir­culația forței de muncă în interiorul UE, ca­re nu ar trebui să fie tratată ca imigrație, de fapt!) au fost extremiștii. Or, toate studiile sociologice realizate în Marea Britanie arată că fluxul de mun­citori est-europeni a aju­tat economia Marii Britanii, nicidecum că i-ar fi dăunat în vreun fel.

 

Declarațiile lui Macron sunt în contradicție totală cu re­to­rica de acum un an, când eu­ropenii cereau, imediat după votul din Regatul Unit, apă­ra­rea principiilor europene. Pa­ra­digma s-a modificat brusc și radical în ul­ti­me­le săptămâni, fără să fi existat o dezbatere rea­lă. Macron vrea o integrare mai apro­fun­da­tă în interiorul eurozonei și pe politica de apă­rare. Planul (foarte probabil o propunere fran­co-germană de reformare a Europei post-Brexit) exclude din deciziile importante Eu­ro­pa de Est, văzută ca un conglomerat de state in­disciplinate, care trebuie pedepsite.

 

Ce propune, concret, tandemul franco-ger­man? O primă măsură e deja pe rol: mo­di­fi­ca­rea totală a așa-numitei directive europene pri­vind muncitorii detașați. Directiva permite transferul muncitorilor din Est spre Vest pe aceleași salarii din Est și plătind aceleași taxe către țara de origine din Est. La fel ca fon­du­ri­le de coeziune, rolul ei era să reducă de­ca­la­jele economice dintre Vest și Estul care a stagnat economic în deceniile comuniste. Ne­mulțumirile privind „dumpingul social“ cauzat de muncitorii din Est poate părea o problemă legitimă pentru cetățenii vestici (și chiar și pentru cei vizați, care până la urmă lucrează tot pe salarii mici), iar blocarea acestui flux est-european poate apărea ca o măsură corectă. Totuși, este vorba în cele din urmă de restrângerea pieței libere și a liberei cir­cu­lații (inclusiv a forței de muncă). Adică a unor principii ce stau chiar la baza construcției europene. Ceea ce nu se face în numele unei solidarități sau al unei obligații de a respecta valorile UE, cum ar vrea Emmanuel Macron să se creadă (refuzul Poloniei și al Ungariei de a accepta imigranți din afara UE și derapajele democratice), ci în numele protecționismului și al replierii asupra granițelor interne.

 

Ce se va întâmpla cu directiva care oferă un avan­taj competitiv Estului pentru a ajunge eco­nomic din urmă Vestul? Deși ar fi trebuit să fie dezbătute și aprobate până la sfârșitul lui iunie, Parisul a blocat adoptarea amen­da­mentelor moderate și a amânat până la toam­nă discuția, ca să poată modifica esențial di­rec­tiva. Franța, Germania, dar și alte state oc­cidentale argumentează că muncitorii ieftini din Est (vizați sunt mai ales cei din con­s­truc­ții, transport și agricultură) sabotează șansele forței de muncă occidentale. Franța ar vrea ca durata pe care muncitorii pot fi detașați în Vest să fie plafonată la maximum 12 luni (ac­tua­la directivă nu conține restricții de timp).

 

Retorica și politica atacării directivei nu sunt nicidecum în numele Europei și al ideii de so­lidaritate, ci strict pentru Franța. De men­țio­nat și că tema muncitorilor ieftini din Est a fost una dintre temele de campanie cele mai puternice folosite de Marine Le Pen, lidera ex­tremei drepte franceze. „Pro-europenismul“ lui Macron pare astfel să se reducă la in­te­re­sele Franței și ale jumătății de Vest a Europei. Nu ar trebui, așadar, să mai fie un șoc pentru nimeni dacă discuțiile și viitoarele măsuri, ce merg în sensul restrângerii circulației forței de muncă, vor produce și mai mult eu­ro­scep­ticism în Europa de Est și vor mări spirala în­cepută de Brexit. Practic, pentru că aceste sta­te nu vor să aibă de-a face cu imigrația din exteriorul Uniunii, vor fi penalizate prin blocarea sau reducerea consistentă a propriei lor imigrații către Vest. Într-un caz, se încalcă ideea de solidaritate europeană, în celălalt – principiul liberei circulații și al pieței libere.

 

La un an după Brexit, așadar, dezbaterea des­pre ce fel de Europă se dorește de acum îna­in­te a început cu stângul, în sensul îngroșării axei de separare Est-Vest

TAGS : brexit ue uniununea europeana uk marea britanie europa franta germania emmanuel macron consiliul european europa
Recomandari
Comentarii
Radu 2017-06-29
Nu sunt de acord. Articolul tratează simplist problema. Limitarea "exodului" de la est spre vest este strict necesară. Tari ca România (țările din est) suferă de o masiva lipsa a forței de munca. Iar in țările din vest, xenofobia atinge noi limite din cauza acumulării continue de muncitori străini. E ușor sa judeci din afara, însă eu trăiesc in UK de 22 de ani. Am votat împotriva Brexit pentru ca Uniunea Europeană are valori cu mult mai mari decât liberă circulație a forței de munca. Însă in mod realist, dacă vrem ca UE sa nu dispară curând (deși cred sincer ca România va dispărea ea forțat din UE prima foarte curând, având in vedere modul cum e guvernata), atunci situația actuala trebuie schimbată. Și-apoi Europa de Est are responsabilitățile sale, iar una importantă ar fi responsabilitatea politica și mersul la vot. Noi romanii strigam sus și tare ca suntem nedreptățiți, dar prezenta la vot e cam 30%, iar partidul de guvernământ e aservit Rusiei și ia măsura după măsura menite sa slăbească statutul României in UE. Însă noi vedem numai partea proasta a ceea ce vine de la Bruxelles. E un proverb românesc foarte bun: "fiecare pasare pe limba ei moare". Zilele astea e mai reprezentativ chiar decât "sa moara și capra vecinului".
Total 1 comments.
7839
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.