Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Democrația, între Catedrala Neamului și Casa Poporului
2017-06-13
5
Chestiunea definirii familiei în Constituţie este numai începutul unui șir de măsuri care combină manipulator politici publice protecționiste, proiecte distopice de societate și măsuri pronataliste cu iz național-ceaușist.

 

„Referendumul este expresia ultimă a de­mo­cra­ției“, „voința poporului“, „întoarcerea la po­por“: toate aceste fraze sunt zilnic pro­nun­țate în România, dar și în alte colțuri ale Eu­ro­pei, iar „poporul“ a devenit, din nou, obsesia unor elite po­litice în pană de inspirație ori cu agendă ascunsă. „Po­porul“, construct unificator ieșit din laboratoarele se­co­lu­lui XIX, revine periodic pentru a acoperi, sub argumentul ex­presiei supreme a de­mo­cra­ției, proiecte ori inițiative fără mare legătură cu aceasta.

 

Istoria și mișcarea ideilor din ultimele două secole ar fi trebuit să imprime o sănătoasă ne­încredere (cu totul carteziană!) față de ori­ce proiect care vorbește despre uni­tăți ab­stracte (popor, partid, etnie) sau în nu­mele lor, dar care alege să uite că îndărătul eti­chetelor stau întotdeauna indivizii, ce­tă­țe­nii: liberi, egali în drepturi și în obligații, unii în ra­port cu alții și toți în raport cu statul. Im­pasul democrațiilor contemporane se leagă, într-o manieră din ce în ce mai evidentă, de ne­re­cu­noașterea ori de ignorarea culpabilă a unei suc­cesiuni - ne place sau nu - fon­da­toa­re pen­tru modernitate: Declarația Universală a Drepturilor Omului, sistemul reprezentativ, dis­tincția public-privat. Sau, cum Benjamin Con­­s­tant a spus-o cel mai bine, cel mai lim­pe­de și cel mai simplu : dis­tinc­ția Antici-Moderni, în con­textul unui stat secular care de­curge na­tural din aceasta.

 

E o construcție a modernității care începe în secolul al XVI-lea și care este legată, în di­fe­rite moduri, de Renaștere, de Reformă, de schimbările de sub­stanță pe care le aduc aces­­­te noi paradigme în con­cepția asupra raporturilor din­tre individul-cetățean și noua arhitectură a sta­tului. Secolul al XVI-lea nu este unul paș­nic: e înțesat de războaie, de con­flicte de na­tu­ră religioasă și/sau politică. Dar, din pers­pec­tiva care ne interesează as­tăzi, două mari principii se conturează treptat și devin fun­da­mentale arhitecturii politicii mo­derne: cons­tituționalismul și libertatea (cu co­ro­larul său, dreptul la rezistență). Cons­ti­tu­țio­nalismul asi­gu­ră cadrul general al acțiunii statului în re­la­ția cu cetățenii săi, în vreme ce afirmarea prin­cipiului rezistenței indică sensul dublu al acesteia și-și rezervă un spațiu de reven­di­care în raport cu instituțiile politice.

 

Pentru România, relaxarea vinovată față de apă­­rarea drepturilor civile este cu atât mai stu­­pefiantă, cu cât numai o generație stă în­tre prezentul nostru discordant și sfârșitul unui regim totalitar care a bifat multe puncte afla­te astăzi din nou pe agenda publică.

 

În acest context, dezbaterile care se des­fă­șoa­ră în ultimele luni pe scena publică ro­mâ­neas­că (introduse de Coaliția pentru Familie) in­dică voința de a impune un discurs din ce în ce mai puțin aderent la democrația re­pre­zen­ta­tivă modernă, care în fond nici nu a apucat să funcționeze cu adevărat în ultimii 27 de ani. Suntem departe (încă) de a fi reușit să cons­truim un sistem democratic modern, sis­te­mul de partide este în mare măsură ne­func­țional, iar statul de drept este în continuare un concept care trebuie apărat cotidian cu mâ­na pe baionetă. Pe de altă parte, egalitatea de șanse (alt indicator important al de­mo­cra­ții­lor moderne) e încă un concept abstract, iar familiile - în toate formele și varietățile pe care situațiile de viață le pot genera - suferă în sărăcie, violență și abandon. Acestea sunt probleme reale și palpabile, iar îngrijorarea e legitimă. Ce ni se propune?

 

Actuala polemică în jurul Articolului 48 al Cons­tituției nu opune conservatori și pro­gre­siști, cum adesea se spune, căci și unii, și alții au jucat, de la începuturile democrației re­pre­zentative, du­pă regulile jocului modernității. Mo­derni sau antimoderni, ei fac parte din ace­eași pa­ra­digmă și au contribuit, în egală mă­sură, la ar­hitectura ei actuală, cu bune și cu rele.

 

Ceea ce se propune e ieșirea din joc și aban­do­nul unor puncte fixe, cum ar fi pro­iectul de­mo­crației liberale și căutarea unei uto­pice uni­tăți, un soi de Paradis pierdut al sen­tin­țe­lor de­finitive, certitudinilor absolute și co­n­tro­lu­lui. Chestiunea definirii familiei es­te numai în­ceputul unui șir de măsuri care combină ma­nipulator politici publice pro­tec­ționiste, pro­iec­te distopice de societate și mă­suri pro­na­ta­liste cu iz național-ceaușist. Îm­brăcate, toate, în mantia proteguitoare a cer­ti­tudinii. Dubiul cartezian e demodat. Ni se propune, încă o da­tă, întoarcerea la o unitate inițială, „trad­i­țio­nală“, deși experimentele si­milare ale ul­ti­mu­lui secol (religioase, politice etc.) arată cu pri­sosință cât de dezastruoasă poate fi pu­ne­rea lor în practică.

 

Nu suntem în Ungaria lui Orbán (încă), dar ne per­mitem luxul de a cocheta cu limitarea drep­turilor. Avem o Catedrală a Mântuirii Nea­mului cât Casa Poporului, dar citim peste tot semnele pierzaniei. Până într-atât, încât spi­ri­tul unei Constituții democratice (care pro­te­jează și garantează, nu restrânge și interzice) ori drepturile individuale devin mofturi, detalii supărătoare.

 

Ultimii ani au supus la grele încercări pro­iec­tul democrației liberale, în contextul tot mai fragilizat de elitele politice cutremurate de scandaluri de corupție sau minat de in­com­pe­tența autorităților în asumarea rolului fun­da­mental de protecție a propriilor cetățeni în fața amenințărilor de tot felul, în special te­ro­riste. Este limpede că democrațiile au nevoie de aer proaspăt: poate fi însă acesta generat de suflul propriei implozii?

TAGS : catedrala mantuirii neamului casa poporului viktor orbán articolul 48 constitutie romania declaratia universala a drepturilor omului europa coalitia pentru familie familia traditionala
Recomandari
Comentarii
dreaqul 2017-06-14
După cum se vede, Raluca Alexandrescu a beneficiat de două finanţări ale fundaţiei „Open Society Institute”, care aparţine grupului de fundaţii ale lui George Soros:
- în 2003, ca TP Fellow dans le Civic Education Project
- în 2004, ca AFP Fellow, aupres de HESP.
Memoria internetului face mishto de credibilitatea d-voastra :)! V-ati cam infruptat din fructele interzise!
julius001 2017-06-14
....e foarte bine ca tinerii s-au instruit prin finantari din afara ..chiar de felicitat...in saracia de acasa poate ca era singura solutie..... Problema e ca rezultatul trebuie sa se vada in profesionisti cu gandire independenta si rigoare nu in agitatori sau mercenari care arunca idei gata mestecate de altii...
profesoru 2017-06-14
La referendum se va pune strict problema modificării articolului din Constituţie, redactat neglijent în 1991, referitor la căsătorie. Adepţii căsătoriilor homosexuale recurg la tot felul de diversiuni pentru a împiedica exprimarea democratică pe această temă.
Vezi Doamne, ăsta ar fi doar începutul drumului către instaurarea unui regim autoritar, soarta democraţiei româneşti ar depinde de căsătoriile homosexuale, spun ei.
Fals, desigur. Modificarea articolului respectiv e un demers legitim şi democratic şi nu încalcă în nici un fel drepturile omului. Avem chiar o decizie a CEDO din 2010 care spune că în problema căsătoriilor homosexuale fiecare stat e liber să decidă. Ceea ce şi încercăm să facem.

"Articolului 48 al Cons­tituției nu opune conservatori și pro­gre­siști, cum adesea se spune, căci și unii, și alții au jucat, de la începuturile democrației re­pre­zentative, du­pă regulile jocului modernității." -fals. Tocmai despre asta e vorba. De a menţine societatea românească pe corodonatele trasate de liberalismul clasic, "de modă veche", aşa cum a fost el definit în scrierile iluminiştilor şi în documentele internaţionale referitoare la drepturile omului, şi de a respinge inovaţiile absurde dictate de "corectitudinea politică". În mod evident, un Ionel Brătianu n-ar fi fost de acord cu căsătoriile homosexuale!

A face apel la filozofia iluministă şi la documente precum Declaraţia Universală a Drepturilor Omului pentru a păstra deschisă posibilitatea căsătoriilor homosexuale e o formă de fraudă intelectuală. Evident, nici iluminiştii, nici documentele internaţionale pe drepturile omului nu au susţinut căsătoriile homosexuale!

"Avem o Catedrală a Mântuirii Nea­mului cât Casa Poporului" - nu e. Dimensiunile celor două construcţii se pot compara uşor pe Google Maps. E o simplă catedrală, cum sunt zeci prin Europa. Se încearcă de 100 de ani construirea unei catedrale patriarhale adecvate. Catedrala actuală datează din sec. XVII, când Bucureştiul avea doar 20.000 de locuitori.
julius001 2017-06-13
1...." Impasul democrațiilor contemporane se leagă, într-o manieră din ce în ce mai evidentă, de nerecunoașterea ori de ignorarea culpabilă a unei succesiuni - ne place sau nu - fondatoare pentru modernitate: Declarația Universală a Drepturilor Omului, sistemul reprezentativ, distincția public privat.".
...sa citam din articolul 16 al "Declaratiei Universale a Drepturilor Omului" pe care o invocati :
"Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei. Casatoria nu poate fi incheiata decit cu consimtamintul liber si deplin al viitorilor soti. Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului."
...In spiritul acestui articol chestiunea definirii familiei in constitutia romaneasca se rezuma la acest mesaj simplu - familia este intemeiata de barbat si femeie; faptul ca BOR, ca institutie, a sustinut initiativa este o problema deja secundara... Articolul 16 nu lasa sa pluteasca echivocul, facand vorbire de intemeierea familiei intre "soti"...e clar!?...cu siguranta mai simplu, mai limpede si mai onest e sa citati sursa decat sa ne scarpinam dupa cap cu ce a zis Benjamin Constant despre antici si moderni...
tom 2017-06-13
hmm....nu e diagnosticul corect decat superficial si in masura gandirii jurnalistice din Romania : adica e adevarat ca Coalitia pentru Familie, Dragnea etc numara multi retrograzi, dar problema pe care o pune generatia "postmoderna" de drepturi ridica niste dificultati filozofice si sociale imense, peste tot in lume (sa stii ca marsuri pro-familie sunt si in Olanda si in SUA etc), pentru ca drepturile civile erau altceva, se subintelegea ca familia e macar heterosexuala, se intelegea ca nasterea nu e asistata, ca eutanasierea e crima etc inclusiv ca societatea e facuta din localnici, natiunea e natiune de localnici si nu de imigranti la scara de milioane pe an din culturi radical diferite, acum conditiile astea care sustineau un anumit individualism social mai limitat sunt puse in discutie frontal si asta naste tensiuni sociale si politice enorme, care sunt puse pe seama globalizarii, liberalismului, tehnologiei, divortului dintre elite si popor etc, si care pot fi manipulate in sensuri nasoale, ca un fel de reintoarcere la un fel de nationalism sau tribalism, dar ele sunt altceva si sunt tensiuni reale.
Total 5 comments.
1481
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.