Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Cum sunt salvate averile penalilor de modificările la Codul Penal
Ondine Ghergut - - - -
2017-05-23
Dosar
2

Confiscările speciale și extinse sunt în pericol, chiar dacă sunt pronunțate de instanțe judecătorești prin hotărâri definitive.

 

Proiectul Legii de modificare a codurilor penale, inițiat de mi­nistrul Justiției Toader Tudorel, ascunde o „șopârlă“ care poate salva averile con­fiscate prin ho­tărâri definitive în dosare penale. Proiectul a că­pă­tat avizul CSM și va fi trimis par­lamentului.

 

„Șopârla“ este reprezentată în proiect de ar­ti­co­lul 425, indice 2, din Codul de Procedură Penală. Articolul deschide o cale nouă de atac, a contestației. Potrivit ar­ticolului, „împotriva hotărârii prin care instanța de apel dis­pu­ne măsura de siguranță a con­fiscării speciale ori a confiscării extinse, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană in­te­re­sată poate face contestație nu­mai în ceea ce privește această măsură de siguranță“.

 

Noua cale de atac, dacă va fi vo­tată de parlament și promulgată de președintele țării, va amputa confiscările speciale și extinse, chiar dacă aceste confiscări sunt pronunțate de instanțe jude­că­torești prin hotărâri definitive.

 

Proiectul de lege poate fi consultat aici.

 

Dan Voiculescu și Marian Iancu, între posibilii beneficiari

 

Concret, după ce condamnatul merge la pușcărie, în loc ca ave­rea pusă sub sechestru să-i fie confiscată (prin instituția con­fiscării speciale și/sau a http://revista22.ro/files/news/manset/default/voiculeasdasscu3.jpgcon­fis­că­rii extinse), așa cum a decis in­stan­ța prin hotărâre definitivă, condamnatului i se oferă o nouă cale de atac a contestării con­fis­cării. Altfel spus, procesul con­tinuă și după pronunțarea ho­tă­rârii definitive!

 

Între beneficiarii noului text de le­ge s-ar putea număra Dan Voi­cu­lescu și fiicele acestuia (do­sa­rul ICA), precum și Marian Iancu (dosarul RAFO). De ce? Pentru că, în cazul lor, în prima ins­tan­ță, de fond, nu s-au pronunțat confiscări speciale și/sau extinse, ci doar instanța de apel, Curtea de Apel București, a decis aceste confiscări, hotărârea în apel fiind definitivă.

 

Însă, la judecarea în apel, atât Dan Voiculescu (și fiicele sale), cât și Marian Iancu (și firmele din rețeaua RAFO), la care in­stan­ța a găsit produse ale infracțiunii, au fost anunțați că li se aplică con­fis­că­rile și li s-a oferit posibilitatea să con­teste aceste con­fiscări prin apărări susținute în fața instanței de apel. S-au apă­rat și au pierdut, instanța hotărând confiscările. Voi­culescu și fiicele sale au rămas fără acțiuni, fără banii obținuți din închiriere și fără imobile (de exemplu, terenul și sediul An­te­na), iar Iancu și firmele din re­țea­ua RAFO - fără 200 de milioane de euro. Banii din confiscări in­tră direct în bugetul statului. Aces­te confiscări nu trebuie con­fundate cu recuperările preju­di­ciilor, care reprezintă alte valori.

 

CSM a avizat favorabil proiectul, dar motivele le ține la secret

 

Proiectul de lege care ar putea salva averile confiscate ale unor gulere albe condamnate cu exe­cutare, cu suspendare sau care chiar nu au fost condamnate la închisoare din varii motive (unul ar fi intervenția termenului de prescripție) a primit avizul fa­vo­rabil al Consiliului Superior al Magistraturii. (vezi aici). Practica de până acum a CSM era să publice pe pa­gina de Internet punctul de ve­dere al Direcției Legislație, care, în cazurile în care se dau avize favorabile, sunt însușite de CSM. Pentru acest proiect de lege no­te­le direcției nu au fost publicate.

 

Pretext fals

 

Pretextul inventării articolului de lege invocat de Ministerul Jus­tiției are sonoritate im­punătoare: Directiva europeană a con­fiscării 42/2014 (art. 8)! Pre­tex­tul este fals, deoarece directiva nu impune nerespectarea unei hotărâri judecătorești definitive dacă persoana în privința căreia se dispune confiscarea a fost ci­tată de instanță pentru a i se adu­ce la cunoștință confiscarea și i s-a oferit posibilitatea de a con­testa confiscarea în fața unei instanțe (nu în fața a două sau mai multe instanțe). A se vedea aici.

 

 

Monica Macovei, raportorul Directivei europene: se creează o facilitate celor a căror avere se confiscă!

 

Europarlamentarul Monica Ma­covei, raportor al Directivei eu­ropene invocate ca pretext de Ministerul Justiției, susține că „în forma din Proiect, noul ar­http://revista22.ro/files/news/manset/default/moasdsadsanica-macovei.jpgticol 452 indice 2 - Codul de Pr­o­cedură Penală -, creează o fa­ci­li­tate celor a căror avere se con­fis­că, după terminarea pro­ce­su­lui (fond și apel). Astfel, după o decizie judecătorească în apel de condamnare și/sau de con­fis­care extinsă sau con­fiscare spe­cială, Proiectul mai introduce o cale de atac numai în ceea ce privește decizia ju­de­cătorească definitivă de con­fiscare. Se in­troduce apel la apel numai în ceea ce priveşte confiscarea. Acest ultim apel, numit în Pro­iect «contestație» (nicio di­fe­rență de conținut!) suspendă executarea con­fis­cării“.

 

Monica Macovei precizează că: „O astfel de prevedere nu există în Directiva europeană privind punerea sub sechestru și con­fis­carea bunurilor, proprietăților și instrumentelor provenite din infracțiuni, confiscarea extinsă și confiscarea bunurilor puse pe numele altor persoane“.

 

Directiva confiscării, aici.

 

Minciuna din „Expunerea de motive“ a ministrului Justiției

 

Macovei susține că argumentarea din Expunerea de motive a MJ pri­vind o cale suplimentară de apel în justiție „nu corespunde articolului 8 (6) din Directiva europeană. Acest articol din Di­rec­tivă prevede că «... Statele Mem­bre trebuie să prevadă [în le­gislația națională de trans­pu­ne­re a Directivei, n.a.] posibilitatea efectivă a per­soa­nei cu privire la care se dispune confiscarea să aibă o cale de atac în justiție îm­potriva mă­su­rii confiscării“ („Member States shall provide for the effective possibility for a person in res­pect of whom con­fiscation is ordered to challenge the order before a court“).

 

Or, „această condiție este deja îndeplinită prin calea de atac deja existentă a apelului, decis de o instanță judecătorească. De aceea, o contestație su­pli­men­tară, ca cea prevăzută în Pro­iectul Ministerului Justiției, nu are niciun temei în Di­rectiva europeană“, spune Macovei.

 

Potrivit acesteia, „Găselnița cu o con­testație suplimentară numai împotriva confiscării, care nu are temei în Directiva euro­pea­nă, ne arată încă o dată că ceea ce a identificat societatea ro­mâ­nească, care cere confiscarea efectivă și întoarcerea banilor «furați», dincolo de pedeapsa penală, este adevărat“.

 

Camelia Bogdan: se deturnează Directiva confiscării!

 

Judecătorul Camelia Bogdan, expert al Comisiei Europene în materia recuperării produsului infracțiunii, cunoscută ca fiind spaima penalilor cu gulere albe (pedepsită de CSM prin ex­clu­de­rea din magistratură), susține că prin proiectul Ministerului Jus­tiției: „se urmărește deturnarea obiectivului Directivei europene 42/2014 prin introducerea unei căi de atac împotriva ordinelor de confiscare dispuse prin de­ci­zii definitive de către instanțele de apel; se http://revista22.ro/files/news/manset/default/cameasdsadsalia-bogdan-.jpgîncalcă, astfel, prin­cipiul securității juridice con­fe­rite de autoritatea lucrului jude­cat, fără nici o justificare le­ga­lă“ (adică se continuă procesul cu o altă cale de atac, chiar dacă s-a dat o sentință definitivă în acea cauză penală și s-a început exe­cu­tarea pedepsei cu în­chi­soarea).

 

Camelia Bogdan ne-a precizat că măsura confiscării speciale în sis­temul român de drept nu este pedeapsă, astfel încât nu este ne­cesară introducerea dublului grad de jurisdicție (adică a unei noi căi de atac). De asemenea, Bogdan ne-a declarat că garan­țiile dublului grad de jurisdicție nu figurează printre garanțiile dreptului la un proces echitabil, consacrate în articolul 6, para­graf 1 din Convenția CEDO.

 

(Articolele Convenției CEDO, aici.)

 

Ca­melia Bogdan ne-a indicat arti­colele din Codul de Procedură Penală (CPP) român care asigură respectarea căii de atac impusă de art. 8 din Directiva euro­pea­nă 42 din 2014. Și anume:

 

- art. 366 din CPP, care prevede că persoanele ale căror bunuri sunt supuse confiscării pot fi re­prezentate de avocat, pot for­mu­la cereri, ridica excepţii şi pu­ne concluzii cu privire la mă­sura confiscării;

 

- art. 598, alin 1, lit. (c) din CPP deschide calea de atac a con­tes­tației la executare împotriva con­fiscării.

 

Noua cale de atac propusă de mi­nistrul Justiției ar atrage rea­na­lizarea situației de fapt după ră­mânerea definitivă a sentinței, adică a întregii probațiuni.

 

După apariţia proiectului de modificare a codurilor penale care prevăd noua cale de atac a contestaţiei, Camelia Bogdan a publicat un studiu în care contrazice argumentele ministrului Justiţiei.

 

Studiul poate fi consultat aici.

TAGS : confiscare extinsa cod penal cale atac tudorel toder CSM Voiculescu Marian Iancu Monica Macovei Camelia Bogdan CEDO
Recomandari
Comentarii
CHARLIE 2017-05-23
Cine a crezut ca Tudorel mancala'r mama va fi mai cinstit decat precedentul "ministru" traieste cu iluzii. Ficare isi ia procentele lui. Asa e Ballcanul de cand cerul si pamantul.
Gladiatorul 2017-05-23
Ca la noi, la nimeni. Niste natangi cu totii. Vai tie, natiune.
Total 2 comments.
26802
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.