Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Trump amplifică Rusiagate
2017-05-16
4
Demiterea directorului FBI a avut un efect de bumerang, degenerând într-un mare dezastru de PR pentru Administrația Trump.

 

Într-o mișcare absolut surprinzătoare, Do­nald Trump l-a concediat săptămâna tre­cu­tă pe James Comey, directorul FBI. Ofi­cial, Casa Albă a spus că președintele a lu­at hotărârea în baza re­co­mandărilor făcute de pro­cu­rorul general Jeff Ses­sions și de adjunctul său. Deși motivația procedurală a fost făcută de către Rod Ro­senstein, numărul doi în ierarhia Departamentului de Justiție, recomandarea explicită de înlocuire a di­rectorului FBI îi aparține con­troversatului Sessions: „Este nevoie de un nou început la con­ducerea FBI. Este esențial ca De­par­ta­mentul de Justiție să-și reafirme cu cla­ritate angajamentul față de principiile ca­re asigură corectitudinea inves­ti­ga­ții­lor și a trimiterilor în judecată“. Con­cluzia care se desprinde din scrisoarea pro­curorului general este aceea că prezența lui Comey la cârma agenției pune sub sem­nul întrebării, ba chiar afectează in­te­gri­ta­tea și corectitudinea anchetelor în curs.

 

Deși o prerogativă prezidențială, decizia lui Trump este considerată una fără pre­cedent. Este pentru a doua oară în istoria ins­tituțională a FBI când directorul este con­cediat de Casa Albă. Prima dată s-a în­tâmplat în 1993, când președintele Clinton l-a concediat pe William Sessions în baza unui raport de peste 100 de pagini al Departamentului de Justiție care îl acuza de încălcarea unor reguli de etică. Pre­șe­din­tele însuși se află în profundă diso­nan­ță cognitivă (desigur, nu ar fi și prima da­tă). El acceptă acum evaluarea Depar­ta­men­tului de Justiție care îl incriminează pe Comey pentru comportamentul de anul trecut în managementul scandalului e-mail-urilor lui Hillary Clinton. Punc­tu­al, el este acuzat că ar fi „uzur­pat autoritatea pro­cu­ro­ru­lui general“ prin decizia de a prezenta pro­priile sale concluzii asupra uneia din­tre anchetele cele mai sen­sibile ale mo­men­tului. Toto­dată, Comey ar fi încălcat regula de a nu ține con­fe­rințe de presă fo­losind in­formații dintr-un caz re­fu­zat de procurori. Cu alte cu­vinte, directorul FBI „a pre­zen­tat pre­sei propria versiune asupra fap­telor, dar în absența unui proces. Este un exemplu de manual despre ce nu ar trebui să facă procurorii și agenții“, spune memo-ul Departamentului. Nu în ultimul rând, scri­soarea trimisă de Comey către Congres la finalul lui octombrie, cu două săp­tă­mâni înainte de alegeri, prin care anunța public redeschiderea anchetei asupra e-mail-uri­lor, este considerată o eroare. În­să, atunci, Trump a aplaudat „re­zistența“ lui Co­mey, spunând că „a făcut ce tre­buia“.

 

Cum era de așteptat, decizia președintelui a provocat o imensă furtună în spațiul pu­blic. Cei mai mulți dintre critici au ri­dicat întrebarea timing-ului - de ce acum? De ce nu în ianuarie sau februarie? Motivația procedurală exista și atunci. Și, desigur, nu se poate ocoli marele elefant din colțul camerei: Rusiagate. În mod foarte con­ve­nabil, Administrația Trump scapă la mo­mentul potrivit tocmai de cel în atribuțiile căruia intrau anchetarea încrengăturilor dintre campania lui Trump și Rusia. Mai mult, recomandarea de demitere este fă­cută de Sessions, cel care făcuse parte din staff-ul de campanie al lui Trump și care aparent se recuzase din investigația cen­trată pe Rusia tocmai din acest motiv.

 

Și totuși, dacă Trump își dorea îndiguirea anchetei, în realitate el va obține exact contrariul. Deja, la nivelul percepției pu­bli­ce, domină diagnosticul de intruziune po­litică. „Mesajul pe care îl transmite pa­re să fie acela de a sta departe, de a re­nunța la orice investigație“, spune Amy Zegart de la Universitatea Stanford. În definitiv, rolul directorului FBI este cel de garant al „integrității investigației, de pro­tector în fața oricărei interferențe po­litice“. În fond, decapitarea FBI-ului sur­vine într-un moment în care Rusiagate părea să prindă tot mai multă substanță, tot mai mult avânt. Săptămâna trecută, câți­va dintre apropiații fostului consilier pe probleme de securitate națională, ge­ne­ralul Michael Flynn, au fost citați de către procurorii federali pe chestiunea afacerilor lui cu personaje din siajul regimurilor din Rusia și Turcia. Pe când era oficial la Casa Albă, Flynn a ascuns faptul că ar fi primit 45.000 de dolari de la postul Russia To­day pentru un discurs în prezența lui Vla­dimir Putin. Tot săptămâna trecută, Co­misia de Intelligence a Senatului ar fi ce­rut Trezoreriei, mai exact departamentului specializat în crime financiare și spălare de bani, să verifice legăturile existente în­tre oficiali ai campaniei lui Trump și finanțările din afară.

 

Pentru un demers care dorea să re­sta­bileas­că încrederea în FBI, optica este ab­solut dezastruoasă. Sunt mulți care văd similitudini cu așa-numitul „Masacru de sâmbătă noaptea“ din 1973, când Nixon l-a concediat pe procurorul însărcinat cu anchetarea Watergate-ului. Și, într-o ali­nie­re perfectă a astrelor, în aceeași săp­tă­mână fatidică totul avea să se suprapună peste imaginea lui Trump hlizindu-se în biroul Oval cu Lavrov, reprezentantul pu­te­rii responsabile de atacul asupra pro­ce­su­lui democratic american. Este prima în­tâlnire la acest de nivel după Crimeea. 

TAGS : Do­nald Trump FBI comey procuror general Rusiagate Clinton casa alba rusia
Recomandari
Comentarii
Liviu 2017-05-18
RUSSIAGATE !


Autorul scrie dupa ureche, ar trebui sa consulte un dictionar inainte de a folosi cuvinte dintr-o limba straina.
Ioan Vlad Nicolau 2017-05-17
Domnule Manea, nu stiu daca ati scris articolul intr-un moment de acuta lipsa de idei si inspiratie, sau daca din principiu sunteti unul dintre aceia sau acelea, care sunt impotriva alegerii de catre poporul american a personajului Trump ca Presedinte al Statelor Unite si vreti sa va manifestati in scris nemultumirea fata de decizia celor care legal l-au ales.
Oricum ar sta chestiunea, sunt surprins de inconsistenta articolului, de lipsa unor fapte concrete care sa motiveze presupunerea dumneavoastra ca ne aflam in fata unui fapt decizional fara precedent din istoria Statelor Unite, care spuneti tot dumneavoastra in mod paradoxal, ca-i a doua oara cind se-ntimpla!
Deși o prerogativa prezidențiala, decizia lui Trump este considerata una fara pre¬cedent. Este pentru a doua oara in istoria ins¬tituționala a FBI cind directorul este con¬cediat de Casa Alba. Prima data s-a in¬timplat in 1993, cind președintele Clinton l-a concediat pe William Sessions in baza unui raport de peste 100 de pagini al Departamentului de Justiție care il acuza de incalcarea unor reguli de etica.
Asa dar, intimplindu-se a doua oara, logic vorbind, nu poate fi fara precedent, fiindca intimplindu-se de doua ori, are precedent!
Dar lasind la o parte faptul in sine, dumneavoastra fara sa fiti mai bine, mai substantial si mai in amanunt informat decit cititorul dumneavoastra care de fapt habar n-are de ce, cum si in ce fel pot fi interpretate faptele si deciziile omului care-i evident cel mai tare din parcare, asteptind de la ziar o informatie plauzibila, drept material lamuritor dumneavoastra aruncati in jur nonsalant cu presupuneri, pomenind antecedente vagi si nesemnificative, acuzati fara a aduce argumente substantiale, si este normal ca aceste argumente rationale nu le puteti arunca pres in fata cititorului habarnagiu, fiindca de fapt nu le aveti! Aceste lucruri se petrec nu la vedere, nu sunt trimbitate ca la bilci pentru auzul, vazul si amuzamentul publicului spectator, ci se petrec, se discuta si sunt decizionate in cercuri extrem de restrinse, cum de altfel probabil stiti si dumneavoastra, care se feresc ca dracu' de tamiie sa le faca cunoscute natintocului gura casca ce-si plimba habarnagismul in ulita, situatie in care de altfel va aflati si dumneavoastra, eu si miliardele de oameni care n-au contact cu sferele-nalte in care se pitrocesc faptele, intentiile, aliantele si deciziile politicii mondiale.
Alea reale! Alea cu care lumea politicienilor marunti, a super informatilor lu' Peste, a ziaristului si a cititorul, nu au contact, ca sa nu mai vorbim de acces, niciodata! Sau daca vreodata-l vor avea, il vor avea peste ani si zeci de ani si numai daca guvernele, agenturili sau mai stiu eu ce mama dracului de gremii ultra potente si ultra secrete de la vremea aceea, vor binevoi sa-l dezvaluie dupa ce lucrurile vor fi de mult fumate, iar personagiile implicate se vor fi odihnind sub pamint, cu mararul crescut pe piept doi metri si mai bine!
D-aia zic eu vorba mare ca atunci cind lucrurile nu-s clare si viitorul este tulbure de nu-ti poti vedea mina pozitionata-n fata nasului, este mai bine sa fim mai atenti, mai modesti si mai circumspecti in afirmatii si acuzatii si sa dam o mai mare atentie proverbelor rominesti care de multe ori isi adeveresc sensul cu prisosinta! Daca taceai, intelept ramineai! Pai nu?
Acuma la drept vorbind vorba lui Minulescu nu sunteti primul vinovat si nici ultimul!! Presa internationala si cu cei care o platesc, crezind, numai dracu stie de ce, ca este momentul ca acest mijloc de comunicare sa-si schimbe profilul, a trecut de la un modus informativ la unul dezinformativ! Se minte cu nerusinare, se mistifica adevaruri si se afiseaza pe prima pagina dezinformatii propagandistice de neadmis, se abureste cititorul cu false informatii si zvonuri care-s prezentate drept lucruri adevarate, iar in schimb faptele adevarate sunt camuflate, cu toate ca ele-s clare ca vaca a' baltata. Toate aste sunt cotate drept lucru minor, nedemn de atentia cititorului, de fapt, un nimic fara importanta. Asa sunt cotate, prezentate si apreciate astazi, spre stupoarea cetateanului prezent cit de cit in peisajul politic actual, agresiunea mahomedana asupra restului lumii, amenintarea putinista asupra continentului european, agresiunea erdoganista asupra Europei, amenintarea Coreii de Nord asupra tarilor din jur si a Statelor Unite, cresterea fara precedent a cheltuielilor militare chineze si totodata sustinerea tacita a Chinei si Rusiei acordata avortonului corean, ca si criminalului sirian......
Asta ca sa numim numai citeva motive de alarma majora, carora lumea ar trebui sa le acorde maxima importanta. Si lumea nu le acorda, cu toate ca astea ar fi iminentele amenintari care pot duce la explozia intregii lumi, care fierbe ca o oala sub presiune careia i s-a astupat ventilul de siguranta!
De ce lumea nu se agita pe chestia asta vital importanta? Fiindca presa si mijloacele de linistire si dezinformare, fac tot posibilul sa escamoteze adevarul ascunzind sub pres bombele amorsate care daca intr-un fel oarecare nu vor putea fi dezamorsate, ne vor face cururile tandari si aratind numai mici prostioare, zvonuri si vorbe de claca transmit lumii o liniste superba dar letala. Si dece presa, subliniez "mondiala" o face? Daca o stiti spuneti-ne-o si noua, in loc de a va juca "d-a datu-n Prasadinti". Veti avea un succes mondial! Daca stiti bine-nteles! Dar, din pacate, n-aveti de unde sa stiti, cum nu vom sti nici noi ceilalti, mici naivi habarnagii, probabil niciodata!
Pe data viitoare! Dac-o mai fi vreuna si vreo data!

goerge 2017-05-17
1)ce sa amplifice? la audierile din congres, sefii de pe timpul lui obama ai fbi , dni, nsa au spus, SUB JURAMANT, ca nu exista vreo dovada a intelegerii de orice fel intre trump si rusia. punct. restul e fake news.
2) comey a decis sa nu o ancheteze pe hillary clinton pentru faptul ca avea mailuri clasificate pe contul de email personal si pe al asistentei sale huma abedin. comey e cosiderat de catre americani corupt pana in maduva oaselor. nu a anchetat familia clinton nici in 1991 cand era AG (attorney general ) in new york. plus ca nu prea inteleg care sunt dovezile colaborarii cu rusia? andrew mcccabe (tot pus de obama) a spus senatorilor sua ca trump nu a blocat investigatia cum sugereaza comey. sa credem ziarele pe surse sau oamenii din fbi care le spun congresmenilor sub juramant adevarul?
profesoru 2017-05-16
Comey era unul din vârfurile de lance ale establishment-ului anti-Trump (politicieni, mass-media, servicii - "mlaştina de la Washington").
Ancheta "legăturile (echipei) lui Trump cu Rusia" nu urma să aibă vreo finalitate (nu e nimic de aflat), ci să se întindă pe ani de zile, scopul fiind subminarea mandatului lui Trump, discreditarea preşedintelui, hărţuirea permanentă, transformarea lui într-o legumă care execută ce i se dictează.

Prin înlocuirea lui Comey Trump nu încearcă "să îngroape ancheta", ci pur şi simplu ca aceasta să aibă o finalitate, un verdict într-un interval rezonabil - să zicem şase luni. Adică exact ce nu voiau Comey si susţinătorii lui.
Prin demiterea lui Comey Trump arată că a ales să lupte pentru a-şi salva mandatul, că nu va deveni un om de paie al establishment-ului. E posibil ca Trump să piardă (să fie destituit), dar riscul trebuia asumat. Scopul unui om politic e să-şi pună în aplicare proiectele, nu să se cramponeze de putere cu preţul renunţării la programul său.
Total 4 comments.
2833
 Rasu' plansu'
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22