Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Administrația Trump după 100 de zile: un eșec calificat
2017-05-09
3
După primele 100 de zile, ratingul de popularitate al Administrației Trump este la 40%, cel mai scăzut de când se fac măsurători în acest sens.

 

Ca să-l parafrazez pe Donald Trump, ter­me­nul de 100 de zile pentru evaluarea unei puteri politice este artificial. Într-ade­văr, standardul „100 de zile“ reprezintă un interval de timp mult prea mic pentru a da un verdict final în cazul unei ad­mi­nistrații sau al unei gu­ver­nări. Însă se pot iden­ti­fica o serie de tendințe care se pot dovedi fun­da­men­tale.

 

Lipsa de experiență politică anterioară câștigării ale­ge­rilor se dovedește un han­dicap major pentru Donald Trump. Acest aspect se tra­duce în practică în incompetență politică și administrativă. Poate cel mai bun exem­plu în acest sens este tentativa Ad­mi­nis­trației Trump de a elimina și înlocui Affor­dable Care Act (Oba­macare) cu o altă le­ge a sănătății. Proiectul susținut de ad­mi­nistrație a fost respins de aripa radicală a republicanilor din Congres, Freedom Cau­cus. În con­di­țiile în care Partidul Re­pu­blican con­tro­lează atât Casa Albă, cât și ce­le două Ca­mere, eșecul adoptării unei noi legi a să­nătății în primele 100 de zile este unul de proporții, având în vedere valul de aș­teptări creat. Până la urmă, legea a trecut la limită de Congres şi se îndreaptă spre Senat, dar un aspect hilar al pro­iec­tului sus­ținut de actuala administrație es­te că ar lăsa fără asigurare medicală în jur de 24 de milioane de americani, o bună parte din­tre aceștia votanți ai lui Trump sau republicani.

 

Un alt exemplu este absența nomi­na­li­ză­rilor pentru o serie întreagă de funcții che­ie de subsecretar de stat și directori sau directori adjuncți. Nu este clar în acest mo­ment de ce s-a întârziat atât de mult acest proces. Una dintre explicații ar fi reticența președintelui și a anturajului său în a numi republicani care l-au cri­ti­cat în timpul campaniei elec­torale, tabăra „never-Trump“. O a doua ex­pli­cație ar putea fi o strategie de reducere a statului fe­deral, prin evitarea ocu­pă­rii anumitor poziții administrative, ur­mând ca acestea să fie eliminate în ur­mă­toarele exerciții bugetare. Steve Bannon a spus de mai multe ori că „destructurarea statului administrativ“ este una dintre prioritățile Administrației Trump.

 

Alte eșecuri și semieșecuri legislative s-au de­rulat în ultimele săptămâni. Reforma fiscală trâmbiţată de Trump prin care im­pozitul pe profit este redus la 15% a fost anunţată înainte ca să existe un proiect de lege redactat în acest sens. Finanțarea zi­dului de la granița cu Mexicul, unul dintre proiectele pe care s-a fundamentat cam­pania lui Trump, a fost scoasă din bugetul pe 2017. Trump se poate „mândri“ cu un singur succes în aceste 100 de zile, con­firmarea judecătorului Neil Gorsuch la Curtea Supremă.

 

Una dintre promisiunile fundamentale cu care Donald Trump a câștigat alegerile în 2016 a fost că va „asana mocirla“ (drain the swamp) care este Washington D.C., adică va elimina încrengătura de interese politico-economice care denaturează sen­sul democrației americane. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar mlaștina s-a extins în cele 100 de zile de la preluarea man­da­tu­lui. Cel mai bun exemplu în acest sens es­te imperiul imobiliar al magnatului ajuns președinte, avocații acestuia încercând cu greu să-l „dezlege“ pe Trump de nu­me­roa­sele sale interese private.

 

Pe lângă cazurile evidente de nepotism (fii­ca cea mare a lui Trump, Ivanka, a fost nu­mită asistent special al președintelui, iar ginerele Jared Kushner joacă rolul de am­ba­sador itinerant, subminând practic ro­lul Secretariatului de Stat), cea mai mare parte dintre cei numiți pentru a gestiona di­feritele agenții guvernamentale sunt foști lobbiști care au militat anterior pen­tru eliminarea reglementărilor din do­me­niul sectorului financiar-bancar, mediu sau energie. E greu de crezut că, odată ajunși în funcții, aceștia nu vor pro­mova agen­de­le care i-au consacrat pe cu­loarele Congresului.

 

Alte probleme legate de integritatea ad­mi­nistrației sunt hotelul Trump Inter­na­tional din Washington D.C., unde de­le­gații internaționale sunt găzduite înainte de a se întâlni cu președintele, ceea ce în­seamnă că Trump beneficiază de foloase necuvenite din partea unor guverne străi­ne, fapt interzis în mod explicit de Cons­tituție (Emoluments Clause). Iar în plan extern, brandul Trump beneficiază de tra­tament preferențial, din partea altor state, cum este cazul Chinei, în speranța pro­babilă a unui tratament similar din partea președintelui american.

 

Mandatul lui Trump este unul dificil, nu neapărat din cauza opoziției, cât mai ales a lipsei de experiență politică a pre­şe­din­telui. Situația este complicată și de faptul că republicanii nu au mai fost la guvernare timp de opt ani și în această perioadă au adoptat tactici obstrucționiste, care sunt inutile odată aflați la guvernare. Cel mai bun verdict în ceea ce privește activitatea sa în primele 100 de zile e dat de modul în care a fost percepută de către cetățenii americani, approval rating-ul lui Trump este la 40%, cel mai scăzut de când se fac măsurători în acest sens (este aproximativ la același nivel cu al lui George W. Bush la încheirea mandatului, în 2008). 

TAGS : donald trump sua administratia trump freedon caucus george bush curtea suprema 100 de zile trump republicani alegeri sua partidul republican
Recomandari
Comentarii
Agamitza 2017-05-11
Bre, nu te grabi sa tragi cocluzii. Nu cred ca ai inteles ce-i aia Obamacare. Vorbesti despre o tara si un popor pe care-i stii din filme. Ce experienta avea Regan? Sa nu spui ca cea guvernator al Californiei are legatura cu cea de presedinte a Americii.
dani 2017-05-11
eu zic Visane sa aplici mata pentru presidentie ca esti foarte experimentat.. de aia publici cacaturi intr-o revista devenita de cacat...
Liviu 2017-05-09
1. Trump nu a absolvit facultatea de presedinti.
2. Defectul lui e ca a incercat sa se poarte ca Presedinte cum a facut-o ca sef de firma, adica dictator, ceea ce nu merge intr-o democratie - are nevoie de un partid.
3. Evident, orice ar face, Sistemul va comenta negativ.
4. Oricine trebuie sa recunoasca ca afirmatiile lui sint adevarate: saracie, polarizare, criminalitate, disperare, alienare.
5. Oricine ar fi fost presedinte, ar fi avut nevoie de timp sa gaseasca solutii si sa le treaca prin legislativ.
6. Exemplu: Obamacare - o idee buna, dar care duce finantele la ruina...
Total 3 comments.
4667
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.