Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Amintirile Curţii de Conturi despre activitatea aleşilor locali
2017-05-08
0
Liderii partidului de guvernământ par să fi rămas, emoțional, în campanie electorală, folosind sloganuri și persiflându-și criticii, în loc să descrie clar actele de guvernare.

 

Bunăoară Sevil Shhaideh, ministrul care gestionează investițiile de miliarde de euro ale țării, și-a lămurit baza electorală rurală, primarii în particular, că oferta financiară de 30 de miliarde de lei alocată prin PNDL pentru următorii ani va continua fără probleme. Shhaideh și-a persiflat criticii susținând că aceștia ar „trăi din amintiri“. Din păcate, „amintirile“ sunt de fapt constatări, iar cel mai sugestiv argument care ar îndemna la prudenţă în risipă şi la responsabilitate este dosarul stufos al Curţii de Conturi.

 

De altfel, chiar Nicolae Văcăroiu, preşedintele Curţii de Conturi a României, a sintetizat sever situaţia, în faţa aleşilor: „La o comună se fură într-un an opt sute de mii de lei din impozite şi taxele locale luate de la cetăţeni. Cazuri din acestea avem unul sau două pe săptămână, deci nu e o treabă izolată“.

Avertismentul şefului Curţii de Conturi confirmă neliniştea şi scepticismul criticilor programului de dezvoltare gestionat de Shhaideh.

 

Problemele primăriilor, în special din mediul rural, sunt uriaşe şi lectura rapoartelor Curţii de Conturi dă fiori. Primăriile nu respectă legislaţia în domeniu, nici nu o cunosc prea bine, frecvenţa greşelilor este uriaşă şi este o „sursă generatoare de risipă a fondurilor publice/elementelor patrimoniale, având la origine aceleași disfuncționalități, respectiv incoerențe în interpretarea normelor, generate, în mare parte, de neaplicarea întocmai a reglementărilor în domeniu“. Contabilitatea multor primării rurale este precară, nu este gestionată în acord cu legislaţia în domeniu şi, ca atare, de multe ori, „nu oferă o imagine fidelă a poziției și performanței financiare“, arată raportele Curţii de Conturi.

 

Mai mult, ineficienţa şi numărul mare de abateri, care a dus, cum spunea Văcăroiu, la daune uriaşe produse în primăriile comunelor, este provocată de „necunoașterea reglementărilor legale în domeniul financiar-contabil, de interpretarea eronată a prevederilor legale, dar şi de slaba pregătire profesională a personalului din compartimentele financiar-contabile, depășit de cerințele actuale şi, mai ales, de lipsa de personal și în special personal de specialitate“.

 

De ani buni, raporatele Curţii avertizează că multe dintre comunele ţării sunt conduse de primari fără pregătire universitară, care au în subordine funcţionari, la rândul lor, neprofesionişti. Meritele acestora sunt mai ales politice, ei nu au o viziune şi o înţelegere a economiei, aşa încât să gestioneze eficient şi responsabil patrimoniul local.

 

De pildă, în judeţul Vaslui, un pol neconstestat al sărăciei, primăriile din Bârlad, Boțești, Ciocani, Crețești, Dimitrie Cantemir, Dodești, Hoceni, Pădureni „nu au reţinut, protrivit legii, garanțiile bănești pentru persoanele care îndeplinesc calitatea de gestionari, în cuantumul prevăzut de legislația în vigoare“, arată ultimul raport al Curţii. Dar neregulile nu se opresc aici.

 

Multe primării sunt „insuficient preocupate de încasarea veniturilor bugetelor locale“, deoarece, arată inspectorii Curţii, nu există vreo penalitate care să-i pună pe treabă pe aleşi. Au, n-au bani din taxele şi impozitele locale, ei pot primi subvenţii de la centru. Bugetele sunt nerealiste, mai arată rapoartele Curţii, iar efectul unor încasări iluzorii se vede în dificultatea de a-şi achita apoi facturile pentru cheltuielile angajate. Nu există inspectori locali preocupaţi de verificarea activităţii, politicile de recrutare lipsesc, aşa încât lasă deschisă uşa pentru angajarea favoriţilor aleşilor.

 

Datele financiare sunt vraişte, acurateţea este un cuvânt neînţeles de mulţi edili locali, iar patrimoniul nu este inventariat. În schimb, salariile se acordă de multe ori „eronat“, aşa cum susţine, elegant, raportul Curţii de Conturi, iar premiile şi sporurile sunt, în numeroase cazuri, date fără respectarea regulilor şi principiilor care guvernează salarizarea în spaţiul public. Contractele de achiziţii care depăşesc plafonul legal nu prea sunt publicate în SEAP, iar patrimoniul nu este reevaluat în interiorul intervalului legal de trei ani.

 

În linii mari, cam aşa arată o mare parte din administraţia locală a ţării: comune cu primării gestionate după ureche, de persoane fără calificare profesională utilă funcţiei, în condiţiile unei delăsări faţă de încasarea veniturilor proprii şi cu bugete construite pe certitudinea că prietenii politici de la Bucureşti vor livra, cândva, banii pentru plata facturilor. E drept, nu toate primăriile din comunele ţării sunt neperformante, dar performanţa e de gasit acolo unde e profesionalism, corectitudine şi eficienţă.

 

 Îngrijorarea observatorilor este firească, poate oare această armadă de neprofesionişti aliniaţi politic să deruleze finanţări substanţiale şi să schimbe astfel destinul şi afacerile comunelor din ţară? Cum vor putea oare gestiona miliardele de la PNDL care vor fi injectate în comunele ţării cei care nu-şi pot colecta impozitele si taxele de la propriii contribuabili, dar care îi păsuiesc pe mulţi afacerişti locali. Tabloul descris de rapoartele Curţii de Conturi despre activitatea administraţiei locale pune sub semnul întrebării efcienţa cheltuirii a 30 de miliarde de lei sub cupola Ministerului Dezvoltării, dacă nu se va face o reformă în gestionarea proiectelor.

TAGS : cutea conturi Sevil Shhaideh vacaroiu primarii comune comune
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
3718
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.