Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Judecătorul Cristi Danileț: „Este o șmecherie cu grațierea faptelor și nu a pedepselor”
Ramona Ursu - - - -
2017-05-04
Actualitate Interna
2

Judecătorul Cristi Danileț a explicat, într-un interviu acordat pentru Revista 22, care sunt capcanele din proiectul de lege privind justiția, care a plecat de la Guvern și se dezbate, în aceste zile, în Parlament.

 

 

Magistratul Cristi Danileț, fost membru al CSM, a mai explicat și de ce o eventuală grațiere a faptelor de corupție, așa cum s-a votat, miercuri, în Comisia Juridică a Senatului, revenindu-se asupra votului, joi, i-ar scăpa de pedeapsă inclusiv pe cei ale căror dosare sunt încă în stadiu de urmărire penală sau aflate pe rolul instanțelor. Același lucru ar fi valabil și pentru dosarele viitoare, ale căror fapte se încadrează însă în perioada stabilită de Legea grațierii.

 

Domnule judecător, ce înseamnă grațierea faptelor, așa cum se discută acum în Parlament?

Grațierea vizează executarea pedepsei. Adică, judecătorul, atunci când condamnă o persoană la închisoare cu executare, respectivul trebuie să meargă în penitenciar. Se poate acorda grațiere de către președintele statului sau de către Parlamentul României, astfel încât condamnatul să nu mai meargă la penitenciar sau, dacă e acolo, să iasă din penitenciar. Deci grațierea înseamnă iertarea fie în întregime, fie în parte a pedepsei. În cazul de față, însă, este o șmecherie: proiectul, așa cum a plecat de la Guvern la Parlament, se referă la grațierea de fapte. Ultimul articol din proiectul de lege se referă la toate faptele comise până la data de 18 ianuarie 2017, ceea ce este dubios, pentru că o grațiere trebuie să se refere la pedeapsă. Dacă se referă la fapte, asta înseamnă că vizează și dosarele aflate pe rolul instanțelor, pentru care se vor da hotărâri peste ani de zile.

 

Politicienii spun că este nevoie de o lege a grațierii din cauză că penitenciarele sunt supraaglomerate. Cum ne ajută, în acest caz, grațierea celor care, poate, vor fi condamnați peste câțiva ani?

Este ciudat să spui că acum ai probleme în penitenciar și trebuie să pui în libertate deținuții, dar pedepsele să vină peste doi, patru sau zece ani. La grațiere, dosarele nu se închid automat, pentru că ele vizează pedeapsa. Prin urmare, dosarele trebuie să meargă până la pedeapsă. Cu alte cuvinte, dacă astăzi avem un dosar pe rol, să spunem de corupție, iar dacă e grațiată corupția, eu îl judec pe respectivul, îi dau pedeapsa peste trei ani sau când termin dosarul, doar că voi scrie așa: condamn la închisoare cu exectutare în penitenciar, însă se constată pedeapsa grațiată. Astfel, pentru respectivul, eu, judecător, nu mai emit actele de preluare a lui în penitenciar. Pur și simplu, îl las acasă. Deci, o astfel de grațiere nu ar mai avea nicio legătură, acum, cu situația din penitenciare, cu supraaglomerarea. 

 

Și ce va rămâne, totuși, din pedeapsa primită de condamnat?

Respectivul va avea cazier, în care se va scrie pedeapsa pe care o dă judecătorul. Dar nu va mai executa pedeapsa în penitenciar. Prin urmare, dacă într-adevăr se vrea o măsură de depopulare a penitenciarelor, de ce se vrea și o grațiere a amenzilor sau a pedepsele cu suspendare? Ce legătură au aceste lucruri cu aglomerația din penitenciare? Dacă scopul legiuitorului este să depopuleze penitenciarele, atunci hai să ne referim doar la cei care se află acum, astăzi, în penitenciare, nu la cei care vor fi peste trei ani sau peste zece ani, când termin eu de judecat dosarele de corupție. Dar încă nu se știe exact ce se dorește.

 

De exemplu, dosarul de corupție al Elenei Udrea. Dacă o lege a grațierii privind faptele de corupție ar fi, totuși, dată, atunci, în cazul unei condamnări definitive la închisoare cu executare, Udrea nu ar mai intra în penitenciar.

Nu vreau să vorbesc despre un dosar concret, acest lucru este valabil pentru orice dosar aflat acum pe rol. La fel și în cazul dosarelor aflate la Parchet. Mai mult, sunt vizate și dosarele care privesc faptele până în 18 ianuarie 2017 și nu au fost încă descoperite. Dacă o faptă se descoperă peste cinci ani, dar este făcută până la 18 ianuarie 2017, este vizată de o astfel de lege a grațierii, așa cum arată proiectul privind Justiția plecat de la Guvern.

 

În aceste condiții, cu o lege a grațierii care vizează faptele, ce rol mai are un judecător acum?

Cristi Danileț: Asta mă întreb și eu. Sau ce rost mai are să duc dosarul până la capăt? Eu, ca judecător, trebuie să o fac, până la urmă, pentru că grațierea e condiționată de achitarea prejudiciului, de exemplu. Părerea mea e că grațierea este un fel de premiere a lor. Cu cât ești mai corupt, cu atât ești mai bine văzut în țara asta.

 

A mai existat, în România, o grațiere a faptelor de corupție?

Niciodată.

 

Chiar dacă s-au răzgândit în privința grațierii faptelor de corupție, pericolul încă nu a trecut. Se mai pot răzgândi o dată, nu?

Teoretic, senatorii, acum, discută cum să traseze granițele faptelor de corupție. Dar ei pot da o lege, acum, prin care să grațieze tot. A făcut-o Ceaușescu o dată și s-a mai făcut imediat după Revoluție. Nu-i nicio problemă, Parlamentul poate face asta. Însă, din cauza presiunii publicului, pentru că niciodată nu s-a mai făcut o grațiere totală, se stabilesc niște limite. Ei asta discută, acum, în Comisia juridică. Pe cine eliberăm? Și tot așa, ei încearcă să stabilească excepțiile. Parlamentul poate stabili orice limită sau niciuna. De aceea, presiunea publică joacă un rol foarte important. În rest, sunt interese, pentru că, în realitate, pe nimeni nu interesează să depopuleze penitenciarele. În Comisie, pot ca mâine să se răzgândească din nou sau săptămâna viitoare. Sau să bage în plen niște amendamente. Dar la Camera Deputaților se reia discuția în Comisie și se vor purta exact aceleași discuții.

 

Ce rol are societatea civilă în acest moment, când în Parlament se discută Legea grațierii?

Societatea civilă trebuie să stea acum cu ochii pe ei și să facă presiuni. Să spună: „Domnule, noi nu vrem așa ceva!” Vedeți ce bun era Referendumul privind Justiția, dacă se continuă lupta anticorupție? Numai că referendum pe grațiere nu se poate face. În domeniul financiar și al grațierii, nu se poate face Referendum, asta scrie și în Constituție. 

 

Vă mai recomandăm:

 

Comisia juridica a Senatului a votat gratierea coruptilor, propusa de Basescu si Nicolae

 

Serban Nicolae spune ca oamenii protesteaza anti-gratiere fiindca le place sa fie manipulati

 

Procurorul general, despre graţierea corupţilor: Va crea un sentiment de insecuritate în public

 

 

TAGS : danilet corupti gratiere justitie udrea referendum
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
?????? 2017-05-04
Remarcați totuși că este și o lege a grațierii care reglementează procedura de grațiere ?
?????? 2017-05-04
Grațiere amintind de reținerile și eliberările din "Legea Pescuitului", de vremurile în care "gagicile" ieșeau la "promenadă" , "la pescuit", și amintind și de "branconajul" lui Traian Igaș ?
Total 2 comments.
123723
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.