Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Bogdan Hossu, presedinte „Cartel ALFA“: Saltul salariului minim, un scenariu destul de fantezist
2017-04-19
0
Măririle de salarii anunțate de guvern în paralel cu schimbarea profundă a filosofiei fiscale, prin introducerea impozitului pe venitul global, au generat polemici aprinse asupra riscurilor pentru economie și fezabilității acestor măsuri. Revista 22 a adresat un set de întrebări unor economiști și ziariști.

1. Cât costă de fapt creșterea salariilor bugetarilor prevăzute de noua Lege a salarizării unitare? 10 miliarde pe an, cât anunță guvernul, sau 30 de miliarde? Cu cât va fi grevat PIB-ul și  de unde va lua guvernul banii necesari?

 

2. Calculele spun că, pentru a se ajunge la nivelul salarial prevăzut pentru anul 2022, ar trebui ca salariul minim pe economie să ajungă la 2.500 de lei. Care sunt efectele unei astfel de măsuri asupra economiei reale  și asupra mediului privat?

 

3. Una dintre soluțiile evocate este creșterea veniturilor la buget prin modificarea fiscalității - introducerea așa-numitului impozit pe gospodărie. Există o estimare a efectului asupra bugetului?

 

4. Majorările de salarii într-un sistem bugetar supradimensionat și nereformat, creșterea pensiilor, venituri bugetare insuficiente și incerte, corupție generalizată sună foarte similar cu scenariul grecesc. Care este riscul ca România să alunece în acest scenariu?

 

5. Cum va fi afectat bugetul de impozitarea zero a veniturilor de până în 2.000 lei?

 

 

1. 10 miliarde pe an este estimarea gu­ver­nu­lui. E greu de spus în acest moment ca­re va fi impactul asupra bugetului, căci exis­tă foarte multe variabile. Spre exem­plu, nu există nici în acest mo­ment o situație precisă a nu­mărului de persoane în­­cadrate pe funcții și al sa­la­riilor aflate astăzi în pla­tă. Sigur, este legitim să ne pu­nem problema care e efor­tul bugetar pentru pu­ne­rea în aplicare a acestei legi. Al­t­fel, riscul e ca, după o scur­tă perioadă de apli­care, să ne aflăm într-o situație si­mi­lară cu a altor legi, precum 284/2010, care s-a aplicat selec­tiv, ceea ce a contribuit la situația de haos din acest moment în sectorul bugetar.

 

Este nevoie de predictibilitate, precum și de voință politică pentru aplicarea unui astfel de proiect. Faptul că implementarea ei este eșalonată pentru șase ani, care prac­tic depășește cadrele actualului pro­gram de guvernare, introduce o mare do­ză de in­certitudine privind aplicarea legii în timp și în integralitate. Aplicarea creș­terii se face integral din primul an pentru unele sec­toare de activitate (sănătate, dem­ni­tari), în timp ce salariații altor sectoare be­neficiază de o creștere reală abia după anul 2020, ceea ce echivalează în bună mă­sură cu „blana ursului din pă­dure“.

 

Salariile în România, atât cele din sistemul public, cât și cele din sistemul privat, ca pro­­cent total din PIB, nu reprezintă decât 31,5%, cel mai mic nivel din toate statele UE, pe când media eu­ro­peană este de 47%. Așadar, există un ar­gu­ment se­ri­os în favoarea necesității creș­te­rii salariilor atât în sistemul public, dar mai ales în do­meniul privat, care se poate fa­ce numai prin deblocarea negocierilor colective.

 

Tot în termeni de procent din PIB, pentru pla­ta angajaților din sistemul public, dacă ne raportăm la Europa, unde media este undeva la 12%, la noi procentul este în jur de 8%, după o scădere constantă în anii ca­re au urmat aderării. Este la fel de ade­vărat că noi stăm prost și la capitolul co­lec­tare a veniturilor, prin urmare, creș­te­rea veniturilor angajaților din sistemul bu­ge­tar trebuie să se realizeze în paralel cu creș­terea nivelului de colectare și scoa­te­rea la lumină a economiei subterane.  

 

2. Proiectul prevede o creș­tere a salariului minim de 100 de lei pe an până în 2020 inclusiv, după care are loc un salt de 375 lei pe an în ur­mătorii doi ani, un sce­nariu destul de fan­te­zist, aș spune. Noi am pro­pus o creștere de 200 lei pe an, ceea ce este mai realizabil.

 

3. CNS Cartel ALFA a sus­ți­nut întotdeauna impozitul progresiv, care permite o re­dis­tribuire a valorii adăugate brute mai echi­tabilă la nivel de societate, cu condiția să se aplice  cota maximă ve­niturilor ce de­pășesc de 6-7 ori salariul me­diu pe eco­no­mie. Cu alte cuvinte, efor­tul fiscal al celor cu venituri mai mici va fi mai mic decât al celor cu venituri mai mari. La mo­men­tul actual, nu avem decât niște declarații politice privind înlocuirea filosofiei de im­pozitare, de la așa-zisa cotă unică la venitul global, așa încât nu putem avea un punct de vedere detaliat.

 

4. Nu ne aflăm în aceeași situație. Grecia are problemele pe care le are în principal pen­tru că datoria sa publică es­te de 300% din PIB. La noi, datoria pu­bli­că e undeva la 45% PIB. Mai mult decât atât, su­pra­di­men­sio­na­rea sistemului bu­ge­tar există doar la nivel de percepție pu­bli­că, în realitate lu­crurile nu stau chiar așa. Procentul de an­ga­jați la stat din total an­ga­jați este, con­form INS, de 15%, în con­di­țiile în care pen­tru țările OECD media este de 21%. Spre exemplu, în țările nordice, pe care le invidiem ca model social, peste 30% din angajați (deci dublu ca procent fa­ță de România) sunt angajați publici.

 

Nu în ultimul rând, în vederea unei re­for­mări este necesară o investiție serioasă în informarea sectorului, investiție în for­ma­rea personalului; altfel nu înseamnă decât să mutăm încă o dată în spatele cetă­țea­nului contribuabil proasta gestiune a ser­vi­ciilor publice de interes general, în special prin alocarea din timpul liber ce va trebui realocat acestora.

 

5. Este numai o creștere a deductibilității de la valoarea actuală la 2.000 lei. Va crea un șoc în bugetul de stat, care poate fi com­pensat numai prin creșterea gradului de colectare. Măsurile de la întrebarea de mai înainte ar putea fi începutul.

 

Deși din 2015 guvernul este membru al plat­formei de promovare a muncii ne­de­clarate, nu am constatat că se dorește mă­car modificarea definiției, în vederea ali­nierii la definiția europeană („orice ac­ti­vitate remunerată  care este legală în ce­ea ce privește natura ei, dar nu este de­clarată autorităților publice, luând în cal­cul diferențele sistemelor de regle­men­tare din statele membre“). //

TAGS : Legea salarizării Impozitul global PIB derapaj bugetar
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
1093
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.