Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Revoluție, numele tău este Anticorupție
2017-04-04
1
Prognozele analiștilor care afirmă că 2017 va fi un an dramatic pentru Rusia capătă ceva substanță odată cu izbucnirea unui val de demonstrație anticorupție pe întregul teritoriu al federației.

 

Anii care se termină cu „17“ nu aduc nimic bun puterii din Rusia. Conducătorii vastului stat euro-asiatic se tem de acești ani. Chiar dacă nu crede în astre și zodiac, V.V. Putin a redus la minimum marcarea a 100 de ani de la Revoluția din Februarie și la fel va face și cu lovitura de stat din octombrie. Departe de Edmund Burke, ceva mai apropiat de Maistre, pe care însă nu i-a citit, conservatorismul lui Putin își are originea în doctrina țarilor Nicolae I și Alexandru III. La fel ca și predecesorii săi aflați pe tronul de la Sankt Petersburg, Putin a devenit conducătorul necontestat al taberei conservatoare, așa cum fuseseră țarii Rusiei începând cu Sfânta Alianță. Chiar dacă unii dintre membrii echipei sale se fac că nu observă cine-i liderul și-i dau înainte cu sloganuri antirusești.

 

La fel ca și acum mai bine de un secol, Rusia de astăzi părea să exceleze la capitolul stabilitate politică. Până duminică 26 martie, când în circa 100 de orașe, zeci de mii de oameni au ieșit să protesteze, în ciuda unei legislații extrem de restrictive, care face aproape imposibilă organizarea de mitinguri sau demonstrații legale.

 

Sloganurile anticorupție au scos zeci de mii de oameni din case, și nu opoziția din sistemul politic (comuniștii lui Ziuganov sau naționaliștii lui Jirinovski), care-i integral controlată de Kremlin, sau cea din afara sistemului (Iabloko, PARNAS), periodic supusă unor reprize de represiune.

 

Specificul anticorupției în Rusia

 

Tema corupției care sugrumă Rusia n-a putut fi convingător combătută de Kremlin. Mai ales la nivelul noilor generații, nedeprinse cu schizofrenia de tip sovietic din viața publică. În ultimul deceniu, puterea s-a jucat cu tema anticorupției. Oficial, Kremlinul încuraja combaterea corupției, mima interes pentru această temă sub forma participării la seminarii și promovării schimbărilor în legislație. Abia de curând, Putin a afirmat că anticorupția este o armă folosită pentru subminarea statelor, atât în lumea arabă, cât și în fostele republici sovietice, un instrument al Vestului, al Occidentului, utilizat acum împotriva Rusiei. Chiar dacă ar fi reală, utilizarea anticorupției pentru a curma cariere politice sau administrative n-a fost inventată și utilizată doar în Occident, ci și în URSS, unde a fost cu măiestrie mânuită chiar de către KGB. Nu că în Uniunea Sovietică n-ar fi fost corupție, din contră, a fost una dintre cele mai corupte țări din lume. Corupția era însă cea mai mică dintre problemele cu care se confrunta URSS. Astăzi, în toate statisticile, Rusia este una dintre cele mai corupte țări din lume, chiar și la nivelul percepției opiniei publice. Nu este singura problemă, dar este cea mai vizibilă și ușor de înțeles de către majoritatea populației. Astfel că nu este de mirare că lozincile anticorupție au rămas ultimul declanșator de emoție publică, ultima pârghie care mai poate mobiliza societatea și determina-o să protesteze, în ciuda riscurilor enorme la care se supune. Fenomenul este semnificativ pentru că memoria foștilor cetățeni sovietici le sugerează acestora că anticorupția este, în primul rând, o armă politică în mâna puterii. Sloganurile anticorupție au fost fluturate la fiecare transfer de putere de la Kremlin. Odată cu condamnarea cultului personalității lui Stalin și a practicilor dictatoriale, secretarii generali au inventat diverse instrumente pentru a îndepărta din funcție garnitura fostului lider. Pretextul cel mai des utilizat, începând cu Iuri Andropov, este corupția, raidurile anticorupție ale KGB-ului soldându-se cu arestări, condamnări la moarte, sinucideri (în rândul nomenklaturii superioare) doar printre colaboratorii fostului secretar general Leonid Brejnev care n-au înțeles că trebuie să ceară pensionarea pe caz de boală.

 

La plimbare, prin centrul Moscovei

 

La Moscova, protestul n-a fost autorizat de primărie, astfel că el s-a transformat într-o „plimbare“ pe Tverskaia, la care au participat 7-8.000 de persoane, potrivit autorităților, 20-25.000, potrivit organizatorilor. Poate că cifra cea mai apropiată de realitate, așa cum a fost ea surprinsă pe imaginile transmise live din centrul Moscovei, este de 15.000. La Sankt Peterburg 5-7.000, la Novorossiisk 4.000, la Nijni Novgorod 2.000, la Vladivostok, Ekaterinburg, Krasnoiarsk, Tomsk, Irkutsk, Celiabinsk, Soci etc. Este pentru prima data în istoria recentă a Rusiei când o mișcare de protest izbucnește concomitent în circa 100 de mari orașe, din toate colțurile Rusiei. Cu doar câteva excepții, primăriile nu au aprobat mitingurile de protest. Cu și mai mici excepții, poliția a intervenit în forță, violent împotriva demonstrațiilor (e drept, multe neautorizate!). Cu doar câteva mici excepții, poliția a arestat și reținut peste 1.500 de manifestanți pe întreg cuprinsul Rusiei, din care 1.030 doar în Moscova, unde a avut loc cel mai mare val de arestări din ultimele decenii. Dacă fișele mele de curs sunt corecte, la 6 mai 2015, când s-a organizat un miting cu ocazia împlinirii a trei ani de la marea demonstrație din Piața Balotnaia, au fost arestat 60 de persoane. E drept, în ultimii ani, în contextul anexării Crimeei și războiului cu Ucraina, nici nu s-au mai organizat proteste în capitală.

 

Demonstrațiile fără precent au fost generate de lipsa de reacție a puterii la o anchetă de corupție realizată de Fundația de luptă împotriva corupției, condusă de cel mai important lider al opoziției, Aleksei Navalnîi. Și cel mai atipic, mai puțin politician dintre toți opozanții Kremlinului.

 

Noul lider al opoziției

 

Navalnîi vine din stradă, din protestele anilor 2011-2012 împotriva falsificării alegerilor, n-are un partid politic în spate, de unde și dificultatea puterii de a-l combate. Cum are accesul interzis la media tradițională, Navalnîi este foarte prezent pe internet, de unde combate cu tot mai mult succes, conturându-se ca principal contracandidat în cursa lui Putin pentru al patrulea mandat prezidențial. Filmul-anchetă care a stârnit furia mulțumii a fost difuzat pe YouTube și are peste 12 milioane de vizualizări. Navalnîi dezvăluie schemele prin care premierul Dmitri Medvedev, prin interviul unor fundații și asociații, deține mai multe proprietăți de lux în regiunile Kursk, Krasnodar și Moscova, precum și o vilă în Toscana.

 

Navalnîi n-a apucat să mai ajungă „la plimbarea“ de pe „ulița Tverskaia“, fiind arestat de poliție la câteva minute de la ieșirea din stația de metrou. A fost judecat a doua zi și condamnat la 15 zile arest administrativ, pe motiv că nu s-a supus cererilor legale ale poliției, și la o amendă de 20.000 de ruble (circa 350 euro) pentru organizarea unei manifestații ilegale. Ca și cu alte ocazii, avocatul n-a avut acces la dosar, iar judecătoarea i-a respins solicitările de acordare a timpului pentru studierea dosarului, amânarea ședinței etc. Iar atunci când Navalnîi a încercat să vorbească despre film în instanță, a fost întrerupt cu brutalitate.

 

Premierul Medvedev n-a reacționat la acuzațiile din film. Abia patru zile după manifestații, președintele Putin a vorbit despre ele comparându-le cu „Primăvara arabă“ și cu „Euro-Maidanul“ de la Kiev. Concluzia: astfel de proteste duc țările în haos. Dar, în principiu, lupta împotriva corupției se poate afla în atenția societății, însă președintele Putin nu e de acord ca aceasta să fie utilizată „pentru a vântura scena politică în ajunul alegerilor“. E vorba de alegerile prezidențiale, de anul viitor. Cele parlamentare au avut loc recent, anul trecut.

 

Liniștea dinaintea furtunii?

 

În ciuda faptului că propaganda Kremlinului flutură sondajele de opinie în care președintele Putin e răsfățat de public cu peste 80% încredere, nu puțini experți ruși cred că jocurile nu sunt nici pe departe făcute, iar potențialul de criză socială și politică din Rusia crește cu fiecare zi. Din 26 martie, acești analiști sunt confirmați de valul de proteste, fără precedent, izbucnit parcă din senin. La ele au participat mulți tineri, foarte tineri elevi de liceu și studenți. Cu această ocazie ei și-a făcut intrarea pe scena publică. Ei reprezintă generația celor care au trăit doar cu Putin la Kremlin și pentru care un nou mandat de 6 ani (ultimul, potrivit Constituției modificate, dar în Rusia nu se știe niciodată!) este un scenariu de coșmar.

 

Chiar dacă părea inițial un exercițiu ușor, obținerea unui nou mandat ar putea să-i pună probleme grele. Așteptările sunt mari. Alegerile sunt văzute ca un fel de plebiscit. Numai că Putin în momentul alegerilor va avea 65 de ani, în condițiile în care vârsta medie a bărbaților din Rusia e cu ani buni mai mică, ceea ce nu-i în avantajul său. Pentru prima dată după mulți ani, Putin trebuie să facă față unui conflict care se adâncește pe zi ce trece în cadrul elitei ruse. De unde și dificultatea înlocuirii premierului Medvedev, a cărui slăbiciune este tocmai forța lui. Numai că întreaga responsabilitate a crizei economice și sociale este transferată asupra președintelui Putin, de vreme ce gruparea influentă a siloviki este împotriva numirii unui prim-ministru reformist, chiar și tehnocrat, cum ar fi Aleksei Kudrin, pentru a nu rupe fragilul echilibru de putere de la Moscova. Putin se mulțumește cu sfaturi de la Kudrin, pe care-l prețuiește pentru expertiza sa economică, dar și pentru loialitata de care a dat dovadă de-a lungul timpului. Celelalte nume vehiculate ca posibili înlocuitori ai lui Medvedev, Serghei Kirienko și Serghei Ivanov, țin mai degrabă de trecutul Rusiei, nu de viitor. De asta, Medvedev, în ciuda dezvăluirilor de corupție, n-are a se teme pentru postul său. Deocamdată.

 

În curând, se fac cinci ani de la ultima mare demonstrație din Moscova, din Piața Balotnaia. Ea marca atunci vârful valului de proteste din 2011-2012, împotriva revenirii lui Putin la Kremlin. Aria lor a fost restrânsă, la Moscova. Puterea a reacționat cu o duritate neobișnuită, sute de dosare penale au fost deschise, au fost pronunțate condamnări la ani grei de închisoare. Peste Rusia părea că s-a așternut o liniște adâncă. Numai că manifestațiile recente din 26 martie au demonstrat că a fost o liniște înșelătoare. Tensiunea plutește în aer, ca o ceață groasă. Depinde doar de capacitatea unor lideri de a mobiliza segmente tot mai mari ale populației care au scăpat îndoctrinării Kremlinului. Adâncirea crizei economice depinde de evoluția prețului mondial la petrol. Exporturile de hidrocarburi ar fi trebuit să asigure mai bine de jumătate din încasările la bugetul federal. Prețul petrolului nu dă semne că ar crește prea curând. Impactul unor evenimente neașteptate, lebede negre, asupra politicii rusești poate fi considerabil, ca și luptele subterane dintre diverse facțiuni, lupte despre care se știu atât de puține detalii. Cert este că aceste lupte din culise pot modifica dramatic evoluțiile din Rusia, țară lipsită de instituții puternice. Așa că politica la Kremlin va rămâne, și pe mai departe, o ecuație cu prea multe necunoscute.

 

********

Cronologie

 

 

5 decembrie 2011, manifestația de la Cistîie prudî, din centrul Moscovei, a adunat circa 5.000 de oameni care au protestat împotriva falsificării alegerilor parlamentare. Poliția a arestat atunci 300 de participanți.

 

6 decembrie 2011, manifestația de la Piața Triumfalnoi organizată de ultranaționalistul Eduard Limonov. Au participat circa 3.000 persoane, arestați 569 de oameni.

 

6 mai 2012, „Marșul milioanelor“ din Piața Balotnoi, cifrele vehiculate sunt foarte diverse, de la 10 la 120.000 de participanți care contestau rezultatele alegerilor prezidențiale din Rusia, câștigate de Putin. Mitingul s-a încheiat cu ciocniri foarte violente cu poliția, arestați peste 400 de oameni. Puterea a început urmărirea penală împotriva a sute de persoane, câteva zeci au fost condamnate.

 

15 decembrie 2012, Piața Lubianka, miting de comemorare a victimelor totalitarismului comunist, circa 3000 de participanți. Poliția a reținut 60 de persoane, printre care și pe Aleksei Navalnîi.

 

18 iulie 2013, miting împotriva arestării lui Navalnîi, a adunat la Moscova circa 5.000 de oameni, 200 arestați de poliție.

 

30 decembrie 2014, peste 100 de persoane arestate în Piața Manej, centrul Moscovei, împotriva condamnării lui Navalnîi, într-un dosar asupra căruia planează multe suspiciuni. Navalnîi, care se afla în arest la domiciliu, a participat și el la miting și a fost arestat.

 

6 mai 2015, miting dedicat împlinirii a trei ani de la evenimentele din Piața Balotnoi. Primăria a refuzat să permită manifestația, au fost arestate 65 persoane. Au participat, după diverse surse, între 1.000 și 5.000.

 

Textul este o variantă extinsă a articolului publicat în ediția print

TAGS : proteste conservatorism Navalnîi Putin Medvedev Nocolae I Alexandru III
Recomandari
Comentarii
profesoru 2017-04-04
D. Goşu dă dovadă de wishful thinking.
Au fost câteva zeci de mii de manifestanţi.
În România, o ţară mult mai mică, au fost câteva sute de mii, şi PSD-ul e tot bine-mersi la putere.
Total 1 comments.
6153
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.