Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


PNL atacă la CCR legea prin care-l exclude pe Iohannis din schema numirilor procurorilor șefi
Dora Vulcan - - - -
2017-03-16
Actualitate Interna
0

Senatorul PNL Alina Gorghiu a anunțat că PNL va ataca la Curtea Constitutionala legea initiata de Calin Popescu-Tariceanu de excluderea a presedintelui si ministrului de Justitie din schema numirii sefilor DNA, DIICOT si a procurorului general, in cazul in care proiectul va fi adoptat si de Senat.

 

 

 

"Numirea sau revocarea unor magistrati sau procurori, care este proiectul vietii lui Calin Popescu Tariceanu, daca va trece de plenul Senatului, care este camera decizionala, va asigur ca va fi atacat de PNL la Curtea Constitutionala a Romaniei. Anuntul meu nu e o surpriza, insa va asigur ca nu putem lasa o solutie neconstitutionala sa devina lege", a spus Gorghiu, intr-o conferinta de presa, citată de ziare.com.

 

 

 

Alina Gorghiu spune ca prin acest proiect de lege se doreste ca presedintele Klaus Iohannis sa nu mai aiba atributii in numirea sau desemnarea procurorilor sefi.

 

 

 

"Propunerea lui Calin Popescu Tariceanu nu e altceva decat o vendeta politica indreptata impotriva presedintelui Klaus Iohannis. Procedura de desemnare a procurorilor in viziunea lui Tariceanu prevede ca presedintele sa nu mai aiba niciun fel de atributiune in acest sens", a adaugat Alina Gorghiu.

 

 

Marti, Comisia Juridica a Senatului a amanat proiectul de modificare a statutului judecatorilor si procurorilor, din cauza ca initiatorul a fost absent.

 

 

 

Context

 

 

Daca proiectul lui Tariceanu va trece de Senat, camera decizionala, Romania va fi prima tara membra UE in care sefii procurorilor nu vor mai fi numiti de presedinte, atentioneaza Raluca Pruna, fost ministru al Justitiei.

 

 

Raluca Pruna pune episodul in context, reamintind ca actualul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a decis zilele trecute sa evalueze activitatea procurorului general Augustin Lazar si a procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, sugerandu-le chiar sa isi dea demisia.

 

 

S-a scris deja destul despre declaratia ministrului justitiei referitoare la cum am putea găsi țapi ispășitori in șefii parchetelor pentru faimosul drum prin noapte al OUG 13. Deși toți, inițiatorii cu noduri in gât, accepta ca a fost infamă ordonanta, și încă mai ingrat drumul ei noaptea pe masa unui guvern care făcea figurație, scrie Raluca Pruna pe pagina ei de Facebook.

 

Nu stiu care a fost 'procedura launtrica' a profesorului Toader cand invita pe procurorul general si pe procurorul sef DNA sa isi prezinte demisiile. Azi a nuantat, cumpara timp, anatema e insa aruncata.

 

Știu insa ca acest episod trebuie citit in cheie mai ampla. Maine in Comisia juridica din Senat se discuta proiectul initiat de Tariceanu anul trecut, care scoate Presedintele și ministrul justiției din procedurile de numire, respectiv de propunere a procurorului general și a procurorilor șefi DNA + DIICOT. La fel pentru revocare.

 

Senatul e camera decizionala, proiectul a trecut de Camera Deputatilor prin aprobare tacita. Suna cunoscut? Da, se numeste eficienta parlamentara prin inacțiune și ma întreb retoric la ce bun doua camere?! Despre asta alta data. Revin la oile noastre:

 

Teoretic e foarte probabil ca aceasta modificare a procedurii de numire/revocare a procurorului general și procurorilor șefi DNA și DIICOT sa fie adoptată de Senat. Ceea ce va face ca totul sa fie in mâinile CSM: centratul și datul cu capul. Echilibrul puterilor e faultat. Dreptatea e cu capul spart.
 

Dacă arbitrul e neatent, schimbam regula pe loc și dam cartonas rosu: nu unul, ci doua, nu jucătorilor care faulteaza, ci procurorilor Lazar și Kovesi. Asta după ce, in prealabil, l-am dat afara din teren pe Presedintele României. Va fi o premiera in UE ca magistrați la acest nivel sa nu fie numiți de șeful statului, președinte sau rege.

 

Opinia negativă a ministerului justiției pe proiectul Tariceanu, data anul trecut: https://senat.ro/Legis/PDF/2016/16L382PV.pdf

 

Și CSM a dat anul trecut un aviz negativ.  Nu pariez ca cele doua institutii își vor menține avizul negativ. Pledez vinovata, acord greu prezumții de buna credință in ultima vreme. Aștept piața #rezistconchide Raluca Prună 

 

 

 

 

 

 

Senatorii juristi de la PNL si USR s-au opus amanarii, anunță Hotnews.ro.  Presedintele comisiei Serban Nicolae a supus la vot propunerea de amanare si de asemenea a solicitat un nou punct de vedere de la CSM si i-a cerut si secretarului de stat in Justitie ca la dezbaterea de peste doua saptamani sa participe ministrului Justitiei, care sa prezinte un punct de vedere actualizat. Guvernul anterior dăduse aviz negativ proiectului, după cum a făcut și CSM.

 

 

 

Ce propune proiectul lui Tăriceanu și ce prevede legea acum

 

 

Numiri și revocări șefi de Parchete:

 

  • Tăriceanu propunemodificarea art. 54, alin. 1 in sensul ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al DIICOT si adjunctii acestuia "sunt numiti de CSM , dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data" - prevede proiectul de lege initiat de Tăriceanu. Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.
  •  Articolul 54, alin. 1 din lege stipuleaza, in prezent, ca aceste numiri sunt facute de catre presedinte, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM.

 

 

Numire și revocare șefi de instanțe: 

 

  • Tariceanu propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in sensul ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa isi numeasca presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani.
  • In prezent, art. 53, alin. 1 stipuleaza ca presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai ICCJ sunt "numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii ICCJ care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani".
  • Pentru că "trebuie sa existe o simetrie - cei care fac numirea fac si revocarea", Calin Popescu-Tariceanu propune ca art. 53, alin. 6 sa fie modificat astfel incat revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Inaltei Curti sa se faca "de ICCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor acestora sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art. 51, alin. 2, care se aplica in mod corespunzator".
  • In prezent, revocarea acestora din functie se face de catre presedintele Romaniei, la propunerea CSM.

 

 

 

De asemenea, Tariceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului in discutie, care stipuleaza ca presedintele poate refuza motivat numirea in respectivele functii, "aducand la cunostinta publicului motivele refuzului".

 

 

Calin Popescu-Tariceanu a explicat ca, in initiativa sa legislativa, "nu sunt prevederi care sa intre in contradictie cu prevederile constitutionale", adaugand ca propunerea va fi supusa dezbaterii publice. In expunerea de motive a proiectului se arata ca "in spatiul public si nu numai in Romania, in toata lumea, se desfasoara o dezbatere legata de modalitatile cele mai potrivite pentru a asigura independenta justitiei si pentru a scoate actul de justitie de sub influenta prea mare a factorului politic" - motivație pentru Tăriceanu să introducă proiectul controversat. 

 

"Vreau sa schimbam mecanismul prin care inainte interveneau presedintele, ministrul Justitiei - deci factori politici, scoatem de sub incidenta factorului politic complet si lasam CSM, pentru procurori, si ICCJ, pentru judecatorii Inaltei Curti, sa aleaga presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii. Cred ca este o propunere care sa intareasca increderea in aceste institutii, sa intareasca sentimentul, perceptia si realitatea de totala independenta a Justitiei. Scoaterea de sub orice incidenta a decidentilor politici in privinta acestor numiri, in asa fel incat progresele de pana acum sa fie intarite si anumite slabiciuni care se constata in prezent sa fie indepartate", a declarat Tariceanu, la momentul lansării proiectului cu privire la  proiectul  său.

 

 

 

 

  Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege depus de Tariceanu 

 

 

"Am ramas cu totul si cu totul surprins de punctul de vedere al CSM, care, pe de o parte, vorbeste ori de cate ori are ocazia - si foarte bine face - despre necesitatea independentei Justitiei. Propunerea mea este tocmai de a acorda o independenta si mai mare numirilor de la nivelul judecatorilor si procurorilor si de a scoate aceste numiri de sub zona politica, asa incat reactia CSM chiar m-a surprins", a declarat la momentul respectiv Calin Popescu Tariceanu despre decizia CSM.

 

Seful Senatului a subliniat ca membrii CSM vorbesc despre necesitatea independentei Justitiei, dar atunci cand se face o propunere pe această linie o refuza.

 

"Va ramane ca acest proiect de lege sa fie dezbatut in Senat si sper sa reusim sa facem un pas inainte - ceea ce inseamna o reala independenta a Justitiei", a spus Tariceanu.

 

 

Crticile CSM la adresa proiectului: 

 

  • CSM a avizat negativ legea semnata de Tariceanu, aratand ca, desi "pare in acord cu principiile democratice care fundamenteaza alegerile libere, este deficitara sub mai multe aspecte".

 

  • CSM spune ca in textul initiativei nu se arata concret care este modalitatea de organizare a alegerilor pentru presedintele ICCJ sau ce cvorum este necesar.

 

  • In pluseliminarea Consiliului din procedura de numire in functiile de conducere de la ICCJ contravine Constitutiei, mai precis articolului 125 (2) care prevede ca "propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice".

 

  • De asemenea, CSM se arata ingrijorat de faptul ca proiectul lui Tariceanu ar face posibil ca "alegerea unora dintre judecatori sa nu aiba la baza abilitatile manageriale ale acestora".

 

  • Consiliul nu este de acord nici cu schimbarea modului de numire a celor mai inalte functii din Ministerul Public, subliniind faptul ca este esential ca promovarea si revocarea in functiile de conducere din Ministerul Public sa se faca de presedinte, dar la propunerea CSM, astfel incat sa fie respectat articolul 94 din Constitutie, iar atributia esentiala sa ramana "autoritatii judecatoresti, nu puterii executive".

 

 

 

***

 

  • Camera Deputatilor a adoptat tacit, în iunie 2016, proiectul de lege initiat de Călin Popescu Tăriceanu, presedintele Senatului, care ii exclude pe presedintele Romaniei si pe ministrul Justitiei din procedura de numire a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorilor sefi. Proiectul este repus pe tapet după o lună de amânare pe motiv că noul guvern nu a avut timp să fie consultat pentru a-și exprima un punct de vedere. 
 
  • Președintele și ministrul Justiției sunt eliminați din procesul de numire a șefilor Parchetelor și a Înaltei Curți, potrivit proiectului adoptat tacit de Camera Deputaților. Tăriceanu urmărește să modifice mecanismul prin care sunt desemnați șefii din Justiție. Sunt vizați șeful DIICOT, șeful DNA, procurorul general și șeful Înaltei Curți de Casație și Justiție.

 

  • Liviu Dragnea a declarat atunci că are rezerve față de propunerea lui Călin Popescu Tăriceanu de a-l scoate pe șeful statului din ecuația numirii șefilor din justiție:

 

"Deocamdată nu vorbim de a susține niște intenții, dar am rezerve pentru că și acolo (în justiție – n. red.) se fac numiri în câteva luni și e similar cu ce se intenționează la legea alegerilor locale, adică se schimbă regulile foarte repede înainte de a se face aceste numiri. Am mai văzut așa ceva prin 2005, când guvernarea Năstase introdusese acest sistem convenit cu UE și a venit guvernarea ultrademocratică a lui Băsescu și Monica Macovei care au făcut ca aceste numiri să fie politice", a afirmat Dragnea, citat de Realitatea Tv.

 

 

Propunerea lui Tăriceanu nu este prima de acest tip. ​O inițiativă similară a fost convenită cu CSM, în cadrul întâlnirilor avute cu reprezentanții instituției. Însă varianta șefului Senatului numirea șefilor de Parchete e mai restrictivă. În timp ce Consiliul propunea eliminarea din mecanism numai a ministrului Justiției, Tăriceanu vrea să anuleze și rolul președintelui țării.

 

  • Varianta CSM: “Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.

 

  • Varianta lui Tăriceanu: „Procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către Consiliului Superior al Magistraturii”.

 

Monica Macovei a spus la momentul lansării proiectului că atunci când au loc întelegeri politice în dauna respectării legii, vor apărea controverse:

 

Cel mai important este principiul responsabilității personale, indiferent de contextul politic și de majorități politice, pentru ca aceste numiri să rămână în afara influențelor politice. O astfel de responsabilitate și-o poate asuma ministrul Justiției, și nu un organism colectiv ca CSM, unde votul este secret și nimeni nu poate fi tras la răspundere, avertiza europarlamentarul într-un comunicat.

 

 

 

TAGS : cotroceni iohannis proiect tariceanu camera deputatilor senat comisie numiri justitie amanare pnl alina gorghiu ccr
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
Total 0 comments.
14954
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.