Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Dragnea și Ponta. Greaua moștenire a PSD
2017-03-14
4
Circul dintre Ponta și Dragnea demonstrează că din PSD nu se poate ridica nimeni care să ne conducă țara după valori europene.

 

În mod normal, știrea că Victor Viorel Ponta și-a dat demisia în alb din PSD m-ar fi lăsat re­ce. Mi-e indiferent ce fac ei în partidele lor, fie că e vorba despre PSD, PNL, PMP și alte P-uri. Mi-e indiferent că se su­pără unii pe alții, că se toar­nă la Parchet, că se pupă, că se aleg președinți, că se dau afară în șuturi din partid. Mi-e indiferent pentru că nu cred că niște indivizi care aleg de unii singuri să se în­re­gi­men­teze politic, întotdeauna fă­când asta pentru o carieră în ad­ministrație, sau pentru pu­tere mai multă, sau pentru no­torietate mai mare, sau pentru a-și spori afa­cerile pe banii statului, sau pentru toate as­tea la un loc, trebuie să ne deranjeze pe­rio­dic cu frământările lor. Nu e ca și cum eu sau tu l-am băgat pe Victor Ponta, de exemplu, cu forța în PSD, l-am obligat să stea în par­tidul ăsta nu știu câți ani, să își asume o gu­vernare social-democrată, să fie lider absolut, astfel încât acum să-i ascultăm suspinele în spațiul public.

 

Însă demisia în alb a lui Ponta mi-a clarificat un lucru, dacă mai aveam nevoie de încă un argument. Ca o paranteză, demisia asta ne­da­tă, ci mai mult milogită, mi se pare o toană de domnișoară răsfățată, care s-a supărat pe iubit, dar s-a supărat doar atât cât știe că el n-o va părăsi. Așteaptă și domnișoara puțină atenție, o floare, un film, o cină, orice, măcar de ochii lumii. Dar să revin la Victor Ponta și la demisia lui scrisă cam agramat, cu mâna tre­murândă mai ales pe cuvântul „muncit“, ca­re nu prea i-a ieșit. Însă alt­ceva vreau să vă spun. Victor Ponta, cel care, în urmă cu doi ani, era aproape pre­șe­dintele României, omul care tăia și spânzura în partid, premierul care va rămâne în istorie pentru problemele lui penale, pentru o guvernare rușinoasă, slabă, dar mai ales pentru doliul pe care l-a lăsat guvernul său peste țară după Colectiv, ne vorbește acum, cu aroganța cu care ne-a obișnuit și cu înțelepciunea la care mai mult a râvnit, despre „niște drepturi“. Des­pre „abuzuri“. Despre faptul că „tânăr și fru­mos nu mai sunt, dar vreau să fiu liber“.

 

Nu aflăm concret ce-l supără pe fostul pre­mier în partidul lui, și asta pentru că nici nu ne spune Ponta, cu subiect și predicat, cine-i fură lui libertatea, cine nu-l lasă să vor­beas­că, cine, Dumnezeule!, și cum aduce dicta­tu­ra în PSD. Nu că dictatura în PSD ar fi o sur­priză pentru noi, ceilalți, dar mă gândesc că Ponta, membru marcant, încă din 2002, al PSD, ar fi trebuit să fie obișnuit cu așa ceva, cu o dictatură pe care și el a practicat-o. În fine. Înțeleg, printre oftaturile lui Victor Pon­ta, că Liviu Dragnea e dictatorul, că el îi în­gră­dește libertatea și, în concluzie, nu acceptă o asemenea nedreptate, pentru că „nu pot, la vârsta asta, să mai tac din gură pe lucruri pe care le-am văzut, pe care le ştiu şi pe care le văd cu îngrijorare“. Sigur, dacă ascultăm și ce zice dictatorul, deducem că victima se su­pă­ră cam des și cam degeaba, ba chiar e in­vitată să se liniștească și să pună mâna la trea­bă, pentru că „e loc de muncă în PSD“.

 

Teatru ieftin între doi dictatori. Unul deja de­că­zut. Celălalt, cu un picior în groapă. Amân­doi, la fel. Și nu aș fi fost deloc preocupată de joculețul lor penibil de atras privirile publice, de a ne mai sufoca puțin viețile cu nimicurile lor, dacă semi-demisia lui Ponta nu m-ar fi fă­cut, încă o dată, să mă gândesc că acest in­di­vid și călăul lui, Dragnea, nu ar fi bifat cea mai înaltă funcție în partidul care decide acum, din nou, soarta țării. Un partid care a zdrobit visul părinților noștri de a trăi li­ber­ta­tea la care au visat în ‘89. Un partid care în­cearcă să reducă la tăcere și generația mea, Rezist. Un partid care se pregătește să omoa­re și viitorul copiilor noștri.

 

Mă uit la PSD și nu pot înțelege cum, de zeci de ani, un partid încă mare a rămas înțepenit în aceleași mentalități de mult trecute, în ca­re totul se face cu forța. Totul se face călcând vieți în picioare. Totul se face promovând nu­lități. Un partid în care mulți dintre cei care l-au condus – Iliescu, acuzat de crime îm­po­triva umanității, Dragnea – condamnat la în­chisoare pentru furt de voturi, Năstase – puș­căriaș cu acte-n regulă, Ponta – judecat pen­tru corupție - ar putea câștiga lejer votul de po­pularitate printre deținuți, nu pentru a con­duce o țară.

 

Noul joculeț de orgolii dintre Dragnea și Ponta îmi arată, însă, altceva. Că partidul acesta, PSD, este gol. E complet putred pe interior. Nu mai există nimeni în el, în afara unor păpușele din paie manevrate de o grupare de așa-ziși li­deri. În partidul acesta nu mai e nimic să­nă­tos. Un nucleu, oricât de mic, format din oa­meni verticali, morali, inteligenți, nepătați de dosare penale, de condamnări, oameni care să stea în picioare, nu în genunchi, în propriul partid, în fața țării lor. Oameni care, chiar și din linia a doua, a treia, a șaptea, să înțeleagă că nu se poate merge mai departe doar cu minciună, doar cu hoție. Oameni cărora să le fie rușine că sunt conduși doar de indivizi ca­re ies sau se pregătesc să intre în pușcării.

 

Circul dintre Ponta și Dragnea îmi de­mon­strea­ză încă o dată că din partidul ăsta nu se poate ridica nimeni care să ne conducă țara frumos, decent, după valori europene. Nu se poate ridica, pentru că nu există nimeni așa. E un partid de marionete condus, pe rând, de niște dictatori școliți în laboratoarele de la Mos­cova. Atât, nimic mai mult. Un partid depășit de timpurile noastre. Un partid care, în lipsa unei inimi care să bată în același ritm cu a țării, merită să își dea ultima suflare, stran­gulat de mâinile unui infractor dovedit și ale unui plagiator inculpat.

TAGS : dragnea Victor Ponta demisie Colectiv PSD abuzuri nastase coruptie
Recomandari
Comentarii
Mircea Ordean 2017-03-18
Un vis urît, ori așa se vede dinspre sensibilitatea-mi, de fost studios al revistei 22 din anii 90.

O autoare precum cea de aici, în Olimpul (de altădată) al gazetăriei românești...
Vicentio B. 2017-03-17
“IAM SATIS !” (Horatiu),

care se poate traduce prin “ACUM AJUNGE!”.
Din mostenire in mostenire si tot asa mostenitorii, devin din cei in ce mai “grei” !. Asa se explica, cum printre altele, doar 17,96 % din romanii cu legal drept de vot , au readus “cei trei trandafiri” la Guvernare adica un EXECUTIV numit, in trambitata constelatie “separare a puterilor in Stat”, de catre LEGISLATIV ! Este acesta o reala forma de Stat de Drept ? Eu stiu PRECIS raspunsul !

INSA, ma intreb si prin aceasta va transmit stimata Doamna Ramona Ursu: DACA scrieti despre “CINEVA” in maniera declarata “Mi-e indiferent pentru că nu cred că niște indivizi…”, atunci ce se va putea intampla cu scrisul dvs., DACA, eventual, indivizii la care faceti referre, v-ar interesa ? Evident ma refer la “interes” strict d.p.v MORAL – UTIL, de interes general, mai ales pentru cei de neaparata BUNA – CREDINTA !.

In urma cu ani, am citit opinia publicata, extrem de obiectiva a unui critic muzical, nu mai retin daca era german sau austriac, despre cele doua MEGA - cantarete (soprane) de opera: Ana Netrebko si Angela Gheorghiu. O minune de comentariu realemnete “imbibat” de professionalism, obiectivitate, formulari minunate, lectie de comportament, atidudine.

In acest context, cu reala simpatie fata de jurnalistii cu o anumita orientare, din care se pare ca faceti parte, in interesul obiduitului popor roman, va sugerez sa gasiti, sa explicati prin premise veridice, cum se explica aceasta atractie catre “cei trandafiri” simbol al PSD, care in opinia mea se dovedeste a fi in fapt “Platforma Selectiilor Delictuale”.

Asa se explica, evident printre altele, continutul studiului aparut (in esenta) la Revista 22, prin care, in format concluzie se afirma (citez): “Romania, tara din UE cu cea mai adanca inegalitate intre bogati si saraci “? Intr-un comentariu anterior v-am transmis si realitatea incontestabila (citez). “ Romania este Tara care ocupa PENULTIMUL loc in UE, i.c.c.p. PIB/cap de locuitor ! Se pare ca aceasta realmente TRAGEDIE NATIONALA, a fost fi preluata de dvs. in varianta, declarata fata de cei DOI INDIVIZI, “mi-e indiferent” .

CUM sa va “fie indiferent” indivizii care perpetueaza o anumita “grea mosterire” in care , spre exemplu “dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate” – constitutional (art. 22 alin. 22) si totusi acestora le produce INDIFERENTA TOTALA ?

CUM se intampla, desi asistati ZILNIC la incalcarea TOTALA a “ dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat” (art. 34 alin. 1 – Constitutia Romaniei), dvs. , si nu sunteti singura, ati preluat “mostenirea” si o duceti mai departe ? Cati ANI – lumina le trebuie romanilor cu active de buna credinta, sa inteleaga, sa spuna hotarat “IAM SATIS !” ?
Marius Nicolescu 2017-03-16
Admirabil, doamna Ursu! Ma descopar si ma inclin in fata dumneavoastra si a generatiei dumneavoastra, #Rezist. Ma rog sa rezistati, cu gandul unui batran neputincios (dar cu suflet tanar) pentru copilul, nepotii si a intregii generatii #Rezist. Poporul asta demonstreaza, prin sufletele generatiei dumneavoastra, ca inca se mai poate spera la pansarea unor rani ce stateau sa se transforme in gangrene in toti acesti mizerabili, ultimi douazeci si sapte de ani. Fie ca Divinitatea sa va ocroteasca si sa va ajute sa scapati acest popor de toate hahalerele din toate P-urile. Caci toate P-urile put de la o posta de duhoarea comunista irespirabila. Asa sa ne ajute Dumnezeu! Cu cele mai alese ganduri, M. Nicolescu
D. Gheorghe 2017-03-14
Traim propia noastra ratacire prin desert, inceputa in Dumineca Orbului, 20 Mai 1990, cand poporul nostru ar fi putut alege binele dar a ales raul. Pana cand nu va disparea de pe fata pamantului si ultimul care atunci l-avotat pe Iliescu si PSD-ul lui, speranta nu va fi. Pe urma veti mai vedea...
Total 4 comments.
12847
 Rasu' plansu'
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis