Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Klaus Iohannis la Bruxelles: Europa cu două viteze, ”soluție” doar pentru scindarea UE
Dora Vulcan - - - -
2017-03-10
Actualitate Interna
1

Aflat la summitul Consiliului European de primavara de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a spus că nu crede într-o ” Europa cu doua viteze ca o solutie buna, ci ca o solutie care ar putea scinda UE".

 

 

 

 

 

 

Discursul integral al presedintelui Klaus Iohannis 

 

 

Am terminat intalnirea si din cadrul Consiliului European, si astazi, in cadru informal. As incepe cu discutiile care au fost astazi, fiindca despre ce a fost ieri s-a mai scris, s-a mai comentat.

 

A fost o discutie informala despre Declaratia care se va face la Roma, la Roma, unde serbam 60 de ani de la semnarea Tratatelor. Declaratia a fost pregatita intr-o prima forma si cu totii, cu totii 27, ne-am referit la acest text propus.

 

Contrar asteptarilor multor analisti, nu s-a discutat viitorul Uniunii Europene, ci s-a discutat textul care va fi, cu siguranta, semnat la Roma, un text care subliniaza realizarile Uniunii de pana acum, care arata nivelul de ambitie pentru viitor. In ansamblu, ne dorim un text pozitiv, care ne da curaj sa continuam in Uniunea Europeana.

 

Sigur, nu s-a putut discuta despre ambitiile de viitor fara a avea, ici-colo, si mentiuni legate de felul cum vedem noi, cu totii, viitorul Uniunii Europene, iar in acest context, de exemplu, am explicat colegelor si colegilor de ce o Europa cu mai multe viteze nu este o solutie buna. Dimpotriva, este o solutie care, in extremis, ar putea chiar sa duca la scindarea Uniunii Europene.

 

Dar asta, repet, nu a fost tema principala si, in continuare, ne vom concentra pe textul care va fi semnat la Roma, dupa care, sigur, o sa ne apucam sa discutam Cartea Alba prezentata de domnul Juncker si vom incerca intr-un an, maxim doi ani, sa conturam felul in care vedem cu totii impreuna viitorul Uniunii Europene.

 

Referitor la sedinta formala a Consiliului, care a avut loc ieri, cred ca toata lumea a aflat intre timp ca a fost reales, cu doar un vot impotriva, domnul Tusk in calitatea sa de Presedinte al Consiliului European. Au fost discutii si la acea alegere, insa, in final, cred ca lucrurile au intrat pe un fagas normal si foarte bun, si faptul ca a fost doar un vot impotriva arata ca lumea a fost si este multumita de prestatia domnului Presedinte Tusk.

 

Tot ieri s-a discutat, seara, destul de tarziu, o tema care pentru noi este foarte importanta, si anume Balcanii de Vest. Balcanii de Vest sunt vitali pentru noi in Europa, fiindca tin de Europa. Faptul ca acolo au reaparut foarte multe probleme ne ingrijoreaza si cu totii am discutat felul in care putem sa ne implicam pentru a contribui la rezolvarea problemelor din zona, si sunt destul de multe probleme. Calea diplomatica este, evident, cea mai la indemana, dar si calea ajutoarelor de dezvoltare trebuie mai bine explorata.

 

Au fost si alte teme pe care le-am abordat ieri, dar nu au fost discutii ample, fiindca toata lumea a fost de acord cu concluziile care au fost prezentate de initiator. S-a discutat despre crestere, ocupare si competitivitate, tema extrem de importanta. S-au discutat cateva aspecte legate de piata interna.

 

Mai degraba, au fost prezentate reusitele din ultima vreme si, evident, s-a discutat un pic si despre migratie, unde putem sa constatam ca avem niveluri care nici nu se mai compara cu ce am avut in 2015, insa fenomenul exista, trebuie mult mai bine controlat si toti cei prezenti au fost de acord ca un lucru esential este sprijinul si ajutorul care trebuie dat tarilor de origine, tarilor de provenienta.

 

Un accent foarte puternic a cazut aseara pe Africa, Africa care, incet, dar sigur, devine o sursa destul de importanta de migratie si este interesul nostru, al tuturor, sa intervenim acolo, la sursa, si sa ajutam tarile de acolo.

 

Cam acestea au fost temele cele mai importante pe care am vrut sa vi le si prezint acum. Va multumesc! Trei intrebari."

 

 

 

Intrebari din partea reprezentantilor presei, oferite tot de Administrația Prezidențială:

 

 

Jurnalist: Va exista o cooperare intre Uniunea Europeana si NATO in ce priveste Balcanii de Vest? Pentru ca, de exemplu, Secretarul General al NATO a actionat destul de dur la anuntul domnului Hashim Thaci, ca ar dori sa inarmeze fortele locale de ordine din Kosovo si dansul a spus atunci ca, daca asta se intampla, va fi o regandire a prezentei KFOR acolo, ce poate face Uniunea Europeana?

 

Klaus Iohannis: Acum am constatat cu totii ca, intre timp, in Kosovo, au dat inapoi si tema este ca si disparuta. Dar, nu numai in aceasta chestiune, in toate chestiunile NATO si Uniunea Europeana se coreleaza si se completeaza. Ar fi inutil si contraproductiv sa ne concuram, nu isi doreste nimeni asa ceva. In toate problemele care ne privesc pe toti, pozitiile sunt armonizate, si interventiile sau abordarile sunt corelate.

 

 

Jurnalist: Ce s-a discutat in legatura cu Gazprom si cu Nordstream 2 si ce pozitie are Romania in legatura cu un potential settlement intre Comisia Europeana si Gazprom?

 

Klaus Iohannis: Foarte putin s-a discutat. Gazprom nu a fost deloc mentionat in nicio discutie. S-a discutat foarte putin despre Nordstream 2, in speta, Danemarca a cerut sa primeasca clarificari de la Comisie si altii au sprijinit aceasta solicitare. Nu s-a intrat pe fondul subiectului.

 

 

Jurnalist: Ati putea sa ne explicati de ce ar fi o solutie proasta aceasta Europa a mai multor viteze, avand in vedere faptul ca deja exista Zona Euro, Schengen, deci este o realitate pana la urma?

 

Klaus Iohannis: Asta este foarte clar ca este o realitate, insa asta nu inseamna ca trebuie sa ne facem un obiectiv din asta. Faptul ca acum ne miscam cu viteze diferite nu inseamna ca ne dorim ad infinitum sa ne miscam tot cu viteze diferite. In afara de asta, apar anumite temeri in natiunile industrializate, tarile care au un nivel de trai mai ridicat. Evident, apare temerea ca vor disparea locuri de munca, fiindca salariile sunt mai mici in Europa de Est, apar oarece temeri ca vor pierde din industria serviciilor exact din aceste cauze, si multe altele, iar in Est apare temerea profunda ca oamenii vor fi lasati in urma.

 

Si atunci, si una, si alta, sunt mai degraba de natura sa amplifice o disensiune intre statele membre, in loc sa duca la o colaborare aprofundata. Nu trebuie sa ne temem de proiecte unde se lucreaza cu viteze diferite, cum este, de exemplu, Procurorul European. 17 state membre au semnat ca sunt de acord, printre care si Romania, altii nu au semnat inca. Este un tip de proiect unde nu toata lumea achieseaza de la inceput, unii vor veni mai tarziu, altii poate nu vor veni deloc, dar asta nu inseamna ca nu se merge inainte.

 

Insa asta nu inseamna Europa mai multor viteze. Asta inseamna un proiect unde unii vor sa intre mai repede si altii vor sa intre mai tarziu. Asa ceva este acceptabil, dar sa statuam ca in Europa sunt tari care merg inainte si altele care raman in urma, asta nu putem sa acceptam.

 

 

 

 

***

 

 

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a publicat pe 1 martie cele cinci scenarii posibile de reformare a Uniunii Europene, in viziunea sa, dupa Brexit, printre care si posibilitatea unei Europe cu mai multe viteze, scrie AFP.

 

 

Presedintele executivului european a enumerat cinci directii, corespunzatoare unor diferite nivele de integrare, si a cerut liderilor europeni sa se pozitioneze clar, transmite AFP. Una dintre piste sugereaza ca Europa trebuie sa se "recentreze" pe piata unica, pentru a tine cont de faptul ca cei 27 de membri "nu sunt capabili sa gaseasca un teren de intelegere intr-un numar in crestere de domenii". O alta pista cere din contra "sa se faca mai mult pentru intreg", extinzand impartasirea de competente intre cei 27 si accelerand luarea deciziilor in UE.

 

 

Intre cele doua, sunt trasate cai intermediare, precum cea a unei Europe cu mai multe viteze, "unde cei care vor mai mult fac mai mult" impreuna, in domenii precum apararea sau guvernanta zonei euro, fara a fi blocati de cei reticenti. In acest fel, tarile care doresc pot merge inainte decizand o cooperare sporita pe subiecte precum apararea, securitatea interna si terorismul, armonizarea fiscala sau chestiuni sociale, fara a mai astepta ca toti cei 27 de membri sa isi dea acordul.

 

 

Acest lucru va permite spre exemplu schimbul in timp real al informatiilor intre politistii si magistratii din mai multe tari europene, dar luarea deciziilor in cadrul UE risca sa devina "mai complexa".

 

 

Comisia a ales la acest moment sa nu detalize scenariile, facand apel la dezbatere, pe care o doreste terminata pana la alegerile europene din iunie 2019.

 

 

"Cartea Alba prezinta principalele provocari si oportunitati pentru Europa in deceniul urmator", crede presedintele Executivului European. "Este inceputul unui proces, nu sfarsitul, si speram ca vom avea o dezbatere larga si cinstita", a spus Juncker.

 

 

 

 

Carte albă privind viitorul Europei. Căi spre unitatea UE cu 27 de state membre

 

 

Conform anunțului făcut de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 2016, Comisia Europeană a prezentat astăzi o Carte albă privind viitorul Europei, care reprezintă contribuția Comisiei la summitul de la Roma din 25 martie 2017, anunță Reprezentanța Comisiei Europene la București.

 

 

În acest moment în care ne pregătim să marcăm cea de a 60-a aniversare a UE, putem număra printre realizările noastre șapte decenii de pace și o Uniune extinsă, în care 500 de milioane de cetățeni trăiesc în libertate într-una dintre cele mai prospere economii. În același timp, UE trebuie să privească înainte, stabilind modul în care își va contura o viziune a viitorului său cu 27 de state membre. Cartea albă prezintă principalele provocări și oportunități ale Europei din următorul deceniu. Sunt prezentate cinci scenarii ale modului în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă.

 

 

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „În urmă cu 60 de ani, părinții fondatori ai Europei au ales să unească acest continent prin forța legii, mai degrabă decât prin cea a armelor. Putem să fim mândri de ceea ce am realizat de atunci. Chiar și cea mai întunecată zi a anului 2017 este cu mult mai luminoasă decât oricare dintre zilele petrecute de înaintașii noștri pe câmpul de luptă. Acum, când marcăm cea de a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma, a sosit momentul ca o Europă unită, cu 27 de membri să își contureze o viziune despre propriul viitor. Este timpul să demonstrăm capacitate de a conduce și unitate. Este timpul să demonstrăm că putem găsi soluții împreună. Cartea albă a Comisiei prezintă diverse căi pe care această Europă unită, cu 27 de membri, ar putea alege să le urmeze. Este începutul unui proces, nu sfârșitul, și sper că va începe acum o dezbatere sinceră și amplă. Ulterior, forma va urma funcției. Viitorul Europei este în mâinile noastre.”

 

 

Cartea albă analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate și la creșterea populismului. Cartea albă prezintă alegerea cu care ne confruntăm astăzi: fie ne lăsăm în voia acestor tendințe, fie dăm dovadă de deschidere și profităm de noile oportunități pe care le aduc cu sine. Populația și ponderea economică ale Europei sunt în scădere, în timp ce alte părți ale globului înregistrează creșteri. Până în 2060, niciunul dintre statele noastre membre nu va reprezenta singur nici măcar 1 % din populația lumii – ceea ce reprezintă un motiv întemeiat pentru a rămâne împreună pentru a avea rezultate mai bune. Ca forță pozitivă la nivel mondial, prosperitatea Europei va continua să depindă de deschiderea sa și de legăturile strânse cu partenerii săi.

 

 

Cartea albă prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa (a se vedea anexa). Scenariile acoperă o gamă de posibilități și au un caracter ilustrativ. Ele nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.

 

 

Scenariul 1: Continuând pe același drum – UE-27 se axează pe realizarea agendei sale pozitive de reforme, în spiritul orientărilor intitulate „Un nou început pentru Europa” prezentate de Comisie în 2014 și al Declarației de la Bratislava, convenită de toate cele 27 de state membre în 2016. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:

Europenii pot conduce automobile automatizate și conectate, dar pot întâmpina probleme atunci când trec frontierele, din cauza existenței în continuare a unor obstacole de natură juridică și tehnică.

În general, europenii călătoresc peste granițe fără a trebui să se oprească pentru controale. Ca urmare a întăririi controalelor de securitate, pasagerii trebuie să ajungă la aeroport și la gară cu suficient de mult timp înainte de plecare.

 

 

Scenariul 2Accent exclusiv pe piața unică – UE-27 se reaxează treptat pe piața unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziție comună este tot mai mare. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:

Trecerea frontierelor atunci când se călătorește în scop de afaceri sau de turism este îngreunată din cauza controalelor regulate. Este mai greu să se găsească un loc de muncă în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în altă țară nu este garantat. Persoanele care se îmbolnăvesc atunci când se află în străinătate se confruntă cu perspectiva unor facturi medicale ridicate.

Europenii au reticențe față de utilizarea automobilelor conectate, din cauza absenței unor norme și standarde tehnice valabile în întreaga UE.

 

 

Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult – UE-27 își desfășoară activitatea ca și acum, dar permite statelor membre care își doresc acest lucru să realizeze mai mult împreună în anumite domenii cum ar fi apărarea, securitatea internă sau chestiunile sociale. Se formează una sau mai multe „coaliții ale celor care doresc să realizeze mai mult”. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:

Un număr de 15 state înființează o unitate de poliție și procuratură care se va ocupa de activitățile infracționale transfrontaliere. Se pot comunica imediat informații privind securitatea, dat fiind că bazele de date naționale sunt complet interconectate.

Automobilele conectate sunt utilizate pe scară largă în 12 state membre care au convenit să își armonizeze normele în materie de răspundere și standardele tehnice.

 

 

Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient – UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând în același timp mai puțin în cele în care nu există percepția că ar avea o valoare adăugată. Atenția și resursele limitate sunt concentrate asupra câtorva domenii de politică. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:

O autoritate europeană pentru telecomunicații are competența de a elibera frecvențe pentru serviciile de comunicații transfrontaliere, precum cele utilizate de automobilele conectate. Aceasta protejează, de asemenea, drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă și de internet, oriunde s-ar afla în UE.

O nouă Agenție europeană de combatere a terorismului contribuie la descurajarea și prevenirea unor atacuri grave, urmărind și identificând în mod sistematic suspecții.

 

 

Scenariul 5: Mult mai mult, împreună – Statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt puse în aplicare în timp scurt. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:

Europenii care doresc să depună o plângere privind un proiect propus de turbine eoliene care este finanțat de UE în zona lor locală nu pot să ia legătura cu autoritatea responsabilă, întrucât li se spune să contacteze autoritățile europene competente.

Automobilele conectate pot fi conduse fără probleme în întreaga Europă, mulțumită existenței unor norme clare la nivelul UE. Șoferii se pot baza pe o agenție a UE care să asigure aplicarea legii.

Următorii pași

 

Cartea albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri. Cartea albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.

 

În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuții printr-o serie de documente de reflecție care vor aborda următoarele subiecte:

 

  • dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei;
  • aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015;
  • valorificarea oportunităților globalizării;
  • viitorul apărării Europei;
  • viitorul finanțelor UE.

 

 

Întocmai precum Cartea albă, aceste documente de reflecție vor prezenta diverse idei, propuneri, opțiuni sau scenarii pentru Europa anului 2025, fără a fi stabilite decizii finale în acest stadiu.

 

Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.

 

Context

 

Cu șaizeci de ani în urmă, inspirați de un vis al unui viitor comun trăit în pace, membrii fondatori ai UE au pornit, prin semnarea tratatelor de la Roma, în călătoria ambițioasă a integrării europene. Aceștia au convenit să își rezolve conflictele mai degrabă la masa negocierilor decât pe câmpurile de luptă. Drept urmare, experiența dureroasă a trecutului zbuciumat al Europei a fost lăsată în urmă, făcând loc unei perioade de șapte decenii de pace și unei Uniuni cu 500 de milioane de cetățeni care trăiesc în libertate și beneficiază de oportunități în una dintre cele mai prospere economii din lume.

 

Cea de a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma din 25 martie 2017 va reprezenta o ocazie importantă pentru ca liderii UE-27 să reflecteze la stadiul proiectului nostru european, să cântărească realizările și punctele forte ale acestuia, precum și domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri și să facă dovada unei voințe comune de a contura împreună un viitor mai puternic, cu 27 de membri.

 

Conform anunțului făcut de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, care a fost salutat de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016, Comisia a prezentat astăzi o Carte albă privind viitorul Europei, menită să lanseze dezbaterile înaintea summitului de la Roma.

 

Cartea albă va ajuta la orientarea dezbaterilor dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern și va contribui la structurarea discuțiilor în cadrul summitului de la Roma și ulterior acestuia. Documentul va fi, de asemenea, utilizat de Comisie ca punct de plecare pentru o dezbatere publică mai largă privind viitorul continentului nostru.

 

 

 

***

 

Juncker promisese ca va prezenta aceste contributii la dezbaterile legate viitorul UE inaintea summitului prevazut in 25 martie, in capitala Italiei, pentru a sarbatori, fara Marea Britanie, 60 de ani de la Tratatul de la Roma, act fondator al proiectului european. Conferinta va fi sustinuta alaturi de presedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

 

 

 

 

Chestiunea unei Europe cu 2 viteze a fost adusa pe tapet in urma cu doua saptamani de o rezolutie aprobata de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene. Cel care a redactat rezolutia, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a propus intre altele:

  • dupa ce este adoptata o capacitate bugetara pentru zona euro, iar Parlamentul European si Consiliul voteaza chestiuni specifice zonei euro, toti deputatii sa poata vota;
  • dar sa fie avut in vedere, ca posibila abordare, un vot diferentiat: voturile deputatilor europeni alesi in zona euro sa fie luate in considerare, iar cele ale deputatilor din tarile non-euro sa fie doar consultative.

 

 

Ca dovada a dezbinarii simtite in PE referitor la aceasta tema, rezolutia lui Verhofstadt a fost aprobata cu un scor foarte strans: 283 de voturi pentru, 269 impotriva si 83 de abtineri. Si aceasta, in conditiile in care foarte multi deputati din tari non-euro, inclusiv Romania, au votat impotriva ei indiferent de culoarea politica. Adina Valean, Monica Macovei, Daciana Sarbu si Claudia Tapardel sunt cativa dintre europarlamentarii care au luat pozitie publica impotriva rezolutiei lui Verhofstadt.

 

 

TAGS : bruxelles ue declaratie iohannis consiliul european
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
George C 2017-03-11
Mvai!
Un succes total.
Total 1 comments.
2890
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.