Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Analiza Saxo Bank: Olanda nu va călca pe urmele Marii Britanii
L.M. - - - -
2017-03-07
International
0

Alegerile parlamentare din Olanda tensionează deja piața financiară, deoarece Partidul pentru Libertate (PVV), al lui Geert Wilders conduce în sondaje.

 

 

Totuși, remarcă analiștii de la Saxo Bank, eurosceptii lui Wilders nu vor pune mâna pe putere, deoarece toate forțele politice proeuropene se vor coaliza, iar politicienii de la Haga pur şi simplu nu au încredere în PVV.

 

 

„Cel mai probabil scenariu după alegerile din Olanda în martie este formarea un fel de Front Republican, ca în Franța – un acord între partidele mari, tradiționale, menit să-i țină pe radicalii de extremă dreapta în afara puterii. Asta ar trebui să împiedice PVV să facă parte din guvern sau să formeze vreo coaliție. PVV a mai fost exclus de la putere, după ce actualul prim ministru a decis că, după dezastruoasa experiență din 2010-2012, PVV este o formațiune în care nu poate avea încredere. Așadar, e foarte probabil să asistăm la formarea unei coaliții între partidele istorice – CDA, VVD și PvdA, împreună cu Alianța Creștină, social democrații și partidul SGP reformat, imediat după alegeri”, consideră Christopher Dembik, director în Saxo Bank.

 

 

Dembik adaugă însă că spatial politic olandez este fluid, partidele mari nu au fost ferite de erodare, iar populismul câştigă teren.

 

“În anii ’80, cele trei partide care se aflau de obicei la putere (Partidul Creștin Democrat – CDA, Partidul Social Democrat – PvdA și Partidul Conservator – VVD), obțineau aproximativ 80% din voturi. Potrivit celor mai recente sondaje, la alegerile de la 15 martie a.c. vor obține cel mult… 40%”, spune Dembik într-o analiză pentru investitori.  Pe de altă parte, adaugă acesta, “Partidul pentru Libertate a lui Geert Wilders (PVV) – un partid anti-imigrare și anti-euro – conduce în sondaje și ar putea obține 28 dintre cele 150 de fotolii parlamentare (față de 12, câte are în prezent), în vreme ce actualul prim ministru, Mark Rutte și formațiunea sa, VVD, ar putea ocupa doar 24 de fotolii, față de cele 40 din prezent”.

 

 

Erodarea partidelor tradiţionale

 

 

Eroziunea puterii partidelor tradiționale a fost provocată de distanţarea cetăţenilor faţă de religie, de eroziunea clasei de mijloc şi de inegalitate şi a fost intensificată de criza imigraţiei din ţările musulmane, consideră analistul Saxo Bank.

 

Secularizarea este primul factor care explică criza partidelor politice tradiţionale. “În anii ’60, peste 67% din populație declara că aparțin unui cult religios, față de mai puțin de 40% azi. Cea mai accentuată scădere s-a înregistrat în Biserica Catolică și cea Protestantă”, spune Dembik.

 

 

Al doilea factor este eroziunea clasei de mijloc, “fenomen era deja sesizabil înainte de criza financiară globală. În Olanda, clasa mijlocie reprezintă, ca și în Franța, cam 32% din populație, față de 40% în Danemarca, de exemplu – potrivit unui sutdiu ILO din 2016”, arată studiul Saxo Bank.

 

 

Inegalitatea veniturilor populaţiei contribuie şi ea la îndepărtarea votanţilor de clasa politică tradiţională. “Suma veniturilor totale ale celor 1% cei mai bogați se apropie de nivelul anilor ’30: 8%, față de 6% în Danemarca”, arată Dembik.

 

Imigrația din țările musulmane “provoacă tensiuni între cei care cred în noțiunile de “cetățenie” versus “identitate națională”. Potrivit unui sondaj Ipsos publicat la finele lunii februarie, 80% dintre cei chestionați erau îngrijorați de fenomenul imigrației iar 86% se tem de “un declin al valorilor tradiționale în societatea olandeză”

 

Sondajele de opinie din Olanda trebuie tratate cu prudență. Față de Franța, de exemplu, unde votul în favoarea Frontului National este foarte bine estimat, sondajele din Olanda sunt destul de imprecise, ceea ce nu exclude o surpriza de proportii in ultimul minut. Dar nu înseamnă un scor pentru PVV peste așteptări”, adaugă analistul saxo Bank.  

 

Pe de altă parte în Olanda prezenţa la vot a cetăţenilor cu studii superiare este mai bună decât al celor mai săraci, care de altfel sunt cei care sunt victimele euroscepticismului.

 

“Profilul socio-economic al celor care vor vota va avea un rol decisiv în comportamentul electoral. În Olanda, rata de participare la vot a celor cu venituri superioare (20%) de de aproximativ 84%, în timp ce săracii nu prea se duc la vot: 65% prezență la urne. Această diferență e mai mare decât media statelor din OECD cu 13 puncte procentuale. O participare mai mică la vot a celor cu venituri mici – care sunt mai receptivi la mesaje anti-UE și anti-imigrație – ar putea duce la un procent mai mare de voturi pentru establishment, dar și viceversa e valabilă”.

 

 

Nu vom vedea un Olandexit

 

În esenţă Olanda nu are nici intenţia şi nici mecanismele pentru a declanşa o ieşire de tip Brexit din Uniunea Europeană, susţine Dembik. “Chiar dacă ne sunt contrazise calculele și vom vedea PVV la putere încercând să-și impună propria “agendă europeană”, sub niciun chip nu cred că am putea asista la un Olandexit. Legislația actuală nici măcar nu permite un referendum asupra monedei unice europene. Actul privind Referendumul Consultativ (2015) autorizează un referendum popular asupra legilor noi adoptate de parlament, dar nu asupra tratatelor existente. În plus, o asemenea inițiativă nu ar avea succes, având în vedere sprijinul popular masiv pentru zona euro: un sondaj recent NIPO NSP arăta că 78% dintre cetățenii Olandei vor să rămână în UE, față de cei 22% care vor să plece”, arată analiza Saxo Bank.  

 

Există însă o supapă care ar putea declanşa un eventual Olandexit, dar nimeni nu-l doreşte, mai spune Dembik.

Singura soluție ar fi un vot parlamentar secret pe această temă, pentru că un referendum nu ar avea nicio putere asupra guvernului. Mai mult, după ce s-a întâmplat în Marea Britanie în 2016, niciun grup parlamentar nu pare să vrea să-și asume un asemenea subiect”, conchide analiza Saxo Bank.

TAGS : brexit marea britanie olanda saxo bank
Mai multe din International
Comentarii
Total 0 comments.
1359
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis