Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



TVR schimbă legea, dar năravul ba
2017-03-07
1
TVR 1 se aliniază încetișor stilului Antenei 3, cu unele talk-show-uri politice căzute într-o rână, cu „analiștii“ de multiplă folosință plimbați de la A3, RTV și B1 TV, acum și la TVR, pentru o propagandă pro-PSD securizată.

 

Dezbateri și iar dezbateri în jurul modificărilor aduse Legii 41/1994, lege de organizare și funcționare a serviciilor publice de radio și te­leviziune. Schimbările propuse încă din le­gis­la­tura trecută de Georgică Se­ve­rin, pe atunci șeful Co­mi­si­ei de Cultură și Mass-media, au trecut de Camera De­pu­ta­ților și au ajuns la Senat care, fiind cameră decizională, va definitiva documentul le­gis­la­tiv. Ce s-a schimbat în ve­chea lege nu este rău: s-au se­parat și s-au precizat func­țiile de președinte al Con­si­liu­lui de Administrație și de director general, s-au stabilit câteva criterii obligatorii pentru com­po­nența CA, cum ar fi interdicția de a fi mem­bri de partid, competență, experiență și ca­pa­ci­tate decizională, prestigiu profesional (ia, auzi!) etc. Directorului general, ca re­pre­zen­tant legal al societății, i se vor putea stabili con­diții de eficiență prin contractul de ma­na­ge­ment. S-au inclus și câteva prevederi pen­tru asigurarea transparenței instituționale. Ce­ea ce nu s-a putut obține în discuțiile dintre senatori, sindicate, conducere și organizațiile me­dia a fost tăierea lanțului. S-a păstrat res­pingerea raportului anual ca instrument po­li­tic de demitere a CA, se perpetuează numirile po­litice în CA, după al­goritm, și nu s-a ajuns deo­­camdată la ni­ciun acord pen­­tru numirea unor re­­pre­zentanți ai so­cietății ci­vi­le. De altfel, in­for­mații din in­te­ri­or, dar necon­fir­mate ofi­ci­al sus­țin că lui Georgică Se­ve­rin i se rezervă o funcție, ce­va, fiind­că nu a primit vo­tu­ri­le ce­tă­țe­nilor pentru a intra în par­la­ment: dacă nu pre­șe­din­te la TVR, atunci cel puțin pre­șe­din­te la ICR. Dis­tanța între ce va spune legea și cum se aplică ea se profilează de pe acum mare.

 

Ce a rămas nerezolvat este că nu s-a ajuns la o concluzie privitor la statutul mediilor pu­bli­ce, definite în prezent ca „servicii publice au­to­nome de interes naţional, independente edi­torial“, aflate sub controlul parlamentului. Un sta­tut incert, care nu se potrivește nici cu ju­ris­­prudența europeană, nici deplin cu cea ro­mânească, o struțocămilă utilizată pentru a nu da socoteală pentru eșecul economic și mediatic. Aspectul a fost semnalat la dez­ba­te­rea publică din 1 martie de reprezentanții Ac­tiveWatch, CJI, AZIR/AEJ, care au cerut, pe lân­gă „redefinirea misiunii serviciilor publice de media și a obiectului de activitate al aces­tora, în acord cu evoluțiile sociale, teh­no­lo­gi­ce și economice“, mandate decalate, pentru a evita suprapunerea cu ciclurile politice și des­chidere față de producțiile independente.

 

În vreme ce organizații media, sindicate, par­la­mentari din comisiile de specialitate își bat capul cum să facă să fie bine (ca să nu fie rău), TVR 1 se aliniază încetișor stilului Antenei 3, cu unele talk-show-uri politice căzute într-o râ­nă, cu „analiștii“ de multiplă folosință plim­bați de la A3, RTV și B1 TV, acum și la TVR, pen­tru o propagandă pro-PSD securizată. Ames­tecul cu emisiuni corecte dă televiziunii pu­bli­ce posibilitatea de a arăta că totul e în per­fect echilibru. Mai este și incompetența la vârf. Proiectul de grilă a TVR 3 ilustrează crasa inap­titudine a directorului Zgabercea, omul lui Ni­cușor Constantinescu, cercetat penal, care fa­ce din canalul televiziunilor regionale un tal­meș-balmeș greu digerabil pentru public și im­posibil de realizat ca producție de către stu­diouri. Radioul public se dă și el în stambă cu orice ocazie, fiind, probabil, instituția cam­pi­oa­nă a incompatibilităților, de la PDG Mi­cu­les­cu, declarat definitiv incompatibil prin sen­tin­ță și obligat, tot prin lege, să plece de la con­du­cerea SRR, până la membri ai CA și la alți membri din conducere, de zici că in­com­pa­ti­bi­litatea a devenit cri­te­riu. Iar calitatea emi­siu­nilor este invers proporțională cu veniturile: cei mai slabi redactori, dar oportuniști, gata de compromis, au salarii grase și sunt, de preferință, șefi. Sindicatul SUS România și Su­pervizor.ro semnala anul trecut că Laura Sga­verdea, director la Radio Reșița, avea un sa­la­riu lunar de 12.000 lei, pentru programe și ma­nagement mediocre.

 

Nu putem uita ce zbateri și dezbateri a iscat eli­minarea taxei radio-TV, terminate cu o con­cluzie generală, venită de la TVR și SRR, din societatea civilă, de la președinție, de la ma­jo­ri­tatea partidelor, și anume că taxa trebuie păstrată ca o garanție de independență a serviciilor publice și ca legătură cu cetățenii. Nu s-a ținut cont de nimic, actul normativ fi­ind votat în regim de urgență de majoritatea par­lamentară. Ziua, ce-i drept, nu noaptea, dar tot la comanda lui Dragnea. Astfel, clasa po­litică a mai aplicat un șut societății civile și cetățenilor, în semn de respect.

TAGS : TVR SRR CNA
Recomandari
Comentarii
Obositu' 2017-03-08
Sa nu va mirati cand TVR va ''schimba macazul'' si va fi, asemeni altor tembeliziuni mai sus citate, de partea partidului de guvernamant... Cainele nu musca mana celui ce-l hraneste! 4 RON/luna erau multi? Veti servi, pe nemestecate tot rahatul oferit de politicianistii rosii...
Total 1 comments.
2145
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.