Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


CCR: DNA a perturbat buna activitate a Guvernului. Parchetul are voie să facă doar acte penale
Dora Vulcan - - - -
2017-02-27
Actualitate Interna
13

Curtea Constituțională a admis luni sesizarea făcută de șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a reclamat încălcarea principiului separației puterilor în stat de către DNA pentru că a deschis un dosar penal asupra modului în care a fost adoptată OUG 13 de guvernul Grindeanu.

 

 

 

 

UPDATE: Comunicatul CCR

În  ziua de 27 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale (...)  a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, cerere formulată de Preşedintele Senatului.

 

 

 

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

 

 

  • Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție.

 

  • Curtea Constituțională a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituție.

 

  • Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu.

 

În fine, Curtea a reținut că, în acord cu Raportul privind ”Relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală în ceea ce privește activitatea membrilor Guvernului” (adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfășurate la Veneția, în 8-9 martie 2013), într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.

 

 

 

 

UPDATE: Președintele CCR Valer Dorneanu spune că DNA ”a perturbat buna activitate a guvernului și relația care trebuie să existe între cele trei autorități: judecătorească, executivă și legislativă”. Dorneanu spune că DNA a acționat într-un mod care ”excede cadrul său” și că felul în care DNA și-a intrumentat ancheta este de competența CCR: verificarea avizelor, a oportunității urgenței etc. Dorneanu s-a exprimat inclusiv împotriva descinderilor DNA la ministerul de Justiție. El a spus că procurorii trebuie să se încadreze strict în cercetarea răspunderilor penale fără o încălcare a prerogativelor care sunt de competența CCR.

 

 

 

Declarații ale președintelui Curții Constituționale făcute presei după deliberări:

 

 

 

  • "Consideram ca s-a perturbat buna activitate a Guvernului si relatiile care trebuie sa existe intre cele 3 autoritati: judecatoreasca, executiva si legislativa", a declarat dupa deliberarile Curtii, presedintele CCR, Valer Dorneanu. Acesta a precizat ca un conflict intre autoritati apare in mai multe conditii, inclusiv cand "exista divergente cu privire la intinderea atributiilor fiecareia”.

 

 

  • "Daca Parchetul s-ar fi limitat sa verifice daca s-ar fi savarsit o infractiune, lucrurile s-ar fi desfasurat firesc. PNA (DNA, n.red.) a inceput o actiune cu descinderi la Ministerul Justitiei, audieri de la cel mai mic la cel mai mare, in legatura cu felul in care a fost adoptat un act normativ. Ordonanta de urgenta e un act normativ cu putere de lege, care se aproba conform art. 115 din Constitutie de Guvern, care in acest caz e o putere delegata din partea autoritatii legislative. DNA s-a apucat sa verifice in ce masura au fost indeplinite conditiile de aprobare a unei OUG, conditia extraordinara, daca s-a motivat sau nu urgenta... A mai verificat daca s-au primit toate avizele de la Consiliul Legislativ, de la CSM, lucruri care exced PNA (DNA, n.red.). Aceste verificari se fac de catre CCR in cadrul controlului de constitutionalitate", a declarat Valer Dorneanu.

 

 

  • Presedintele CCR a subliniat ca activitatea de legiferare "tine de puterea Parlamentului, care are suveranitate".

 

 

  • "S-a incalcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferarii".

 

 

  • "Am primit astazi un anunt de la PNA (DNA, n.red.) potrivit caruia s-a clasat urmarirea penala in ceea ce priveste competenta care era de resortul ei, cercetarea conducatorului de partid (...) si s-a trimis la Parchetul General pentru celelalte doua fapte plus alte trei fapte asupra carora s-a extins urmarirea penala. Decizia noastra, are putere obligatorie, erga omnes, ea se aplica numai pentru viitor. Ceea ce a facut Parchetul (DNA, n.red.) pana aici e raspunderea lui, dar de aici inainte si DIICOT sau cui i-o da-o Parchetul General, sau DNA daca ramane solutia la el (proiectul poate fi infirmat de Parchetul General), toate actele de cercetare penala trebuie facute in asa fel incat sa nu se incalce prevederile Constitutiei", a declarat Valer Dorneanu, precizand ca procurorii pot ancheta doar "aspecte penale, care sa atraga raspunderea concreta, penala, nu ipotetica".

 

 

 

 

Ministrul Justiției Tudorel Toader pledează cauza premierului Grindeanu

 

 

Procurorul nu poate ancheta nici legalitatea, nici oportunitatea, nici constituționalitatea emiterii de către Guvern a OUG 13, spune noul ministru al Justiției, Tudorel Toader. De altfel, în pledoaria sa în fața Curții, făcută în sprijinul premierului Grindeanu, Toader a ținut să puncteze de câteva ori care sunt atribuțiile specifice al Ministerului Public, care nu ar avea dreptul să ancheteze felul în care a fost emisă OUG 13.   

 

 

 

 "Ministerul public nu are niciun rol politic, niciun rol in procedura de legiferare, nu poate initia acte normative, nu poate cenzura acte normative, nu se poate pronunta asupra legalitatii sau oportunitatii adoptarii unui act normativ. Ministerul Public aplica legea, iar, scrie in concluziile pe care le prezint, nu controleaza din niciun punct de vedere procedura de adoptare a respectivelor acte normative", a spus Toader, tranșând lucrurile și ca să nu mai fie niciun dubiu asupra poziției sale. 

 

 

 

Tudorel Toader, noul ministru al Justitiei, a sustinut in fata Curtii Constitutionale pozitia Guvernului Grindeanu cu privire la adoptarea OUG 13/2017, cerand magistratilor Curtii sa spuna daca a existat un conflict intre DNA si Guvern, cine l-a generat si ce trebuie facut pe viitor. Poziția lui Toader coincide cu a autorului sesizării, Călin Popescu Tăriceanu.

 

 

 

În fața foștilor colegi, Tudorel Toader a solicitat soluționarea acestui conflict de natură instituțională și a explicat că judecătorii CCR trebuie nu doar să constate existența unui conflict, ci să rezolve această situație pentru viitor. 

 

 

 

"Orice conflict de natura constitutionala, daca se constata, presupune sa se raspunda la 3 intrebari: exista sau nu conflict, cine a generat conflictul respectiv si ce este de facut pe viitor ca astfel de conflicte sa nu se mai repete", a declarat Tudorel Toader in fata jurnalistilor, la finalul sedintei CCR si dupa ce magistratii Curtii au ramas in pronuntare.

 

 

"Nu e suficient sa spui ca a fost, trebuie deblocat conflictul respectiv si prevenit sa nu se mai creeze", a adaugat Tudorel Toader, el insusi fost judecator la Curtea Constitutionala pana anul trecut.

 

 

 

 

 

 

 

In opinia noului ministru al Justitiei, "o decizie favorabila ar fi o decizie care ar dezlega o problema de principiu", care rezulta din separatia puterilor in stat. Tudorel Toader a solicitat ca judecătorii CCR să consfințească faptul că Ministerul Public are anumite competențe, iar printre acestea nu se numără și modul în care a fost elaborat un act normativ.

 

 

 

"Procurorul ancheteaza acte, fapte infractionale si nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constitutionalitatea unui act. Daca guvernul adopta un act juridic, hotarare sau ordonanta, procuroul nu poate sa anchteze nici oportunitatea, nici legalitatea, nici constitutionalitatea. Oportunitatea e cenzurata de Parlament, cand aproba sau respinge OUG, legalitatea e verificata de judecatorul de contencios, iar constitutionalitatea de CCR. Ca sa ajunga la judecator inseamna ca actul normativ a fost adoptat, cineva il critica si spune ca i-a vatamat un drept juridic, judecatorul suspenda actul si il anuleaza daca e ilegal", a spus Toader.

 

 

 

"Judecatorul CCR nu verifica fondul dosarului, el stabileste competentele ce revin procurorilor si judecatorilor, el nu se uita in dosar sa vada probele si anchetele (...) Eu astazi am pledat la curte despre un principiu al statului de drept - separatia puterilor. Daca va fi o decizie favorabila, care sa constate existenta conflictului, decizia se publica in Monitorul Oficial, produce depline efecte, care sunt general obligatorii si pentru guvern, si pentru procuror si pentru fiecare in parte. (...) Daca va fi o decizie faborabila, procurorul va fi obligat sa o respecte, nu ma intrebati cum, e nefiresc sa voerbesc eu in locul dansilor", a declarat ministrul Justitiei, susținând punctul de vedere al autorului sesizării, Călin Popescu Tăriceanu.

 

 

 

În expunerea sa de motive, despre care a spus că reprezintă cauza premierului Grindeanu, ministrul Justiției a adus în sprijinul său mai multe decizii ale Curții Constituționale, relevante pentru această cauză, dar și recomandări ale Comisiei de la Veneția.

 

 

 

Serban Nicolae acuza "presiuni" la adresa Guvernului prin ancheta Parchetului

 

 

"Eu am opiniile mele si nu o data m-am pronuntat asupra unor manifestari de analfabetism profesional la nivelul unor organe de ancheta. Ceea ce e insa foarte grav si e de lamurit la nivelul CCR este posibilitatea ca printr-o ancheta penala sa se declanseze forme de presiune in cadrul procesului de legiferare", a spun Nicolae. 

 

 

 

El pretinde că, in aceste conditii, urmatorii anchetati ar putea fi chiar judecatorii Curtii, care au emis decizia prin care s-a explicitat definitia abuzului in serviciu.

 

 

 

"Nu m-ar mira, vazand o declaratie recenta, ca urmatoarea institutie in legatura cu actele careia se declanseaza anchete penale sa fie chiar CCR. Am aflat recent ca o decizie a CCR ar lasa fara aparare populatia Romaniei", a spus el.

 

 

 

Serban Nicolae spune că procurorii nu pot interveni in procesul decizional al Guvernului, in privinta legalitatii si oportunitatii emiterii actelor normative. El a criticat si faptul ca in ancheta DNA se vorbeste despre favorizarea faptuitorului, spunand ca in OUG 13 este doar o problema de aplicare a legii mai favorabile, care nu poate insemna, intr-un stat de drept, favorizarea faptuitorului.

 

 

 

Senatorul pretinde că acum legiuitorii sunt "speriati" si nu sunt lasati sa puna in acord legile cu deciziile CCR. "Este dificil, eu nefiind un tip sperios de felul meu, sa gasesc solutii prin care deciziile CCR, unele venite chiar dupa decizia 405 (privind abuzul in serviciu - n.r.), sa-si gaseasca consacrarea, pentru ca ele pot fi oricand interpretate ca legi penale mai favorabile si sa ne duca cu concluzia, intr-o maniera rudimentara, superficiala, ca exista o favorizare a infractorului", a afirmat el.

 

 

 

 

Reprezentantul Ministerului Public îi contestă lui Tăriceanu dreptul de a face sesizarea la CCR

 

 

 Reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, a criticat argumentele invocate de Serban Nicolae si de Tudorel Toader. Procurorul Nedelcu i-a contestat direct dreptul lui Calin Popescu Tariceanu de a elabora o astfel de sesizare, avand in vedere ca Senatul nu a fost o entitate "lezata" de presupusul conflict.

 

 

 

Ea a acuzat ca sesizarea este "ambigua", fiind pasaje in care afirmatii anterioare sunt contrazise prin unele concluzii, precum cea privind acuzatiile DNA de incalcare a legii, despre care insusi autorul sesizarii recunoaste ca nu au legatura cu procedura de elaborare a unui act normativ, astfel incat nu poate fi acuzat Ministerul Public de a interfera cu activitatea Guvernului.

 

 

Ea a cerut ca CCR sa nu se substituie astfel instantelor de judecata.

 

 

"Ce a facut organul judiciar este o pura exercitare a atributiilor legale. Nu a verificat in niciun fel transpunerea deciziilor CCR, nu a verificat in niciun fel oportunitatea elaborarii actului legislativ, nu s-a pus in niciun mod problema unor verificari a unor asemenea aspecte. (...) Pozitia pe care DNA a avut-o in aceasta cauza este una perfect legala, ea va fi supusa de principiu controlului instantelor de judecata", a spus reprezentantul Ministerului Public.

 

 

 

***

 

 

 

Cinci infracțiuni a identificat luni Parchetul General în dosarul emiterii OUG 13

 

 

Parchetul General arată că în dosar au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni:

 

 

  • favorizarea făptuitorului;
  • prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului;
  • sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
  • sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri;
  • fals intelectual.

 

 

 

"Inițial, dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, în care procurorii (...) au dispus, prin ordonanța din 24 februarie 2017, clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, precum și disjungerea și declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor anterior menționate", conform PÎCCJ.  

 

 

 

 

***

 

 

 

Curtea Constituțională (CCR) dezbate, luni, sesizarea depusă de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Direcția Națională Anticorupție (DNA)

 

 

În urmă cu trei săptămâni, el susținea că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 reprezintă o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.

 

„Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia Curţii Constituţionale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale”, preciza Tăriceanu, într-un comunicat de presă.

 

În opinia sa, OUG 13 abordează o temă de politică penală a statului român. Astfel, „măsurile de politică penală se află în competenţa exclusivă a Parlamentului şi a Guvernului, alte autorităţi publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot şi trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferenţă, de amestec discreţionar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menţionează în sesizarea trimisă Curtea Constituţională a României”.

 

Totodată, Călin Popescu Tăriceanu a mai argumentat „procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, reprezentanţii Ministerului Public au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR”, se mai arată în comunicatul transmis de Senat.

 

De asemenea, Tăriceanu cere Curţii Constituţionale să statueze că organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării unor acte normative. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a criticat ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Ministerul Justiţiei (MJ) cu privire la adoptarea OUG 13, susţinând că aceasta reprezintă o imixtiune nepermisă a Parchetului în activitatea Guvernului.

 

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în urma unui denunţ formulat în 24 ianuarie de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.

 

 

 

TAGS : guvern ordonanta cod penal modificare proteste oug 13 ancheta dna parchetul general ccr sesizare senat calin popescu tariceanu conflict de interese tudorel toader ministrul justitiei avocat grindeanu
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
?????? 2017-02-28
Cum comentați totuși atitudinea președintelui CCR, domnul Valer Dorneanu, de îndreptare a constatărilor deciziilor CCR ,împotriva activității Ministerului Public, apărtor al interesului public, așa după cum reglementează Constituția ?Ce comentarii ați avea de făcut despre atitudinile unor astfel de indivizi puși pe apărarea intereselor personale și de grup în dauna intereselul general, și de "educația" oferită de astfel de indivizi celor pe care îi reprezintă Ministerul Public care nu sunt capabili să
îneleagă totuși ceea ce le explică astfel de ,"specialiști" ai politici și ai "constituționalismului" ?
Marius 2017-02-28
"DNA a perturbat buna activitate a Guvernului."..... Pai, normal, daca nu-i lasa sa "fure", activitatea este total data peste cap.
Camelian Propinatiu 2017-02-27
Spontaneitatea s-a blocat la Proclamaţia România 2017, neadoptată şi îmbogăţită nici de mişcarea civică, nici de partidele curate. Pe masură ce mitingurile roşii vor fi tot mai grandioase convergent către 1 Mai, Revoluţia din Februarie poate fi furată ca cea din Decembrie, noua putere asumându-şi "adevărata" reformă a justiţiei cu pivotul ei binomul.
?????? 2017-02-27
Cum comentați totuși faptul că într-o decizie anterioară a CCR, referitoare la OUG 114 din 2013, CCR s-ar fi pronunțat implicit, și despre opotunitatea acelui act legislativ al Guvernului , constatând adoptarea actului normativ în afara reglementărilor constituționale și legale fără probabil a se pronunța și despre actele legislative ce au stat la baza construcției imobilului,
"inițiative" la care se pare că ar fi contribuit chiar și domnul Tăriceanu ?
Remarcați totuși că deciziile CCR conțin trimiteri , în considerentele lor, atât la altele legi cât și la practica anterioarå a CCR și chiar și al altor instituții internaționale ?
?????? 2017-02-27
Deci, Ministerul Public și Guvernul sunt componente ale puterii executive sau Ministerul Public este o componentă a puterii judecătorești ?
Deci, al cui este Misterul Public, al executivului sau al justiției ?
Considerați că și domnul Tăriceanu, în calitatea dumnealui de "șef al legislativului" și de fost coleg al domnului Dorneanu, a apelat la dumnealui, ca la o cunoștință mai veche, pentru a afla de la CCR al cui este Ministerul Public, al Justiției sau al executivului ?
Sorin 2017-02-27
Nu inteleg in ce consta "buna activate a guvernului" din gubernia Romania? Aia cu albirea hotilor?
?????? 2017-02-27
Cum comentați totuși faptul cå președintele Senatului este "procupat" de modul în care minstrul justiției și exercită autoritatea asupra procurorilor angajai ai Ministerului Public ?
Remarcai totuși că Procurorul General parcă nu ar fi sub autoritatea ministrului justiției , ci numain procurorii din subordinea acestuia , Procurorul General părând a fi "sub autoritatea societății" ?
?????? 2017-02-27
Cum comentați faptul că domnul Dorneanu ar fi pe vremea PNA, nu comentează faptul că procurorii ar fi totuși sub autoritatea Ministrului Justiției , iar acțiunea desfåșurat de DNA ar putea fi considerată o formă de "control intern", specifică și altor institiii publice, pe lngă faptul că guvernul nu ar fi fost ablilitat(delegat) ,de către parlament și nici prin Constituție ,pentru adoptarea unor asemenea ordonanțe de urgență , în domeniul respectiv ?
Sergiu Simion 2017-02-27
Presedintele CCR a subliniat ca activitatea de legiferare "tine de puterea Parlamentului, care are suveranitate".

Desigur, dar intre ce limite ?! Statul de drept nu are limite ?

Intrebarea pentru presedinte si CCR este una foarte simpla : Dupa aceasta logica originala, Parlamentul ar putea legifera ...furtul , violul sau crima ?!
?????? 2017-02-27
Considerați că domnul Dorneanu își ia dumnealui angajamente în numele CCR să verifice dacă se comit "abuzuri în serviciu" la adoptatea de acte normative, prin încălcarea legislației specifice și a procedurilor înainte de adoptarea actelor normative ?
?????? 2017-02-27
În ce calitatea a reclamat Călin Popescu Tăriceanu conflictul între puterea executivă , guvern, și DNA o componentă a Ministerului Public, de a procedat CCR la analiza unei asemenea sesizări, Clin Popescu Tăriceanu fiind senator și președintele senatului ?
?????? 2017-02-27
O să înființeze CCR divizie de procurori pentru a "ancheta" încălcarea legii și a Constituiei la adoptarea de acte normative ?
?????? 2017-02-27
Considerați că individul Dorneanu pare mai degrabă politician decât judecător la CCR ?
Total 13 comments.
23955
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.