Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Către o lume postoccidentală?
2017-02-21
5
„Ordinea liberală globală nu poate rezista decât dacă e susținută de ambii piloni transatlantici.“ (Wolfgang Ischinger)

 

La sfârșitul săptămânii trecute, la Mün­chen a avut loc tradiționala conferință anuală pe chestiuni de securitate. Aflată la cea de-a 53 ediție, reuniunea din capitala Ba­variei este, prin calitatea și nivelul participanților, o ade­vărată referință în ma­terie. În alți ani subiectele dominante erau totuși punc­tuale: criza din Ucraina, mi­grația din Europa. Iată însă că în acest an documentul program, intitulat sugestiv Post-Adevăr, Post-Vest, Post-Ordine?, a pus în dis­cuție teme fundamentale pen­tru evoluțiile globale. Cum s-a ajuns în acest moment de inflexiune majoră? Cau­zele sunt multiple, rezultatul unor ten­siuni și disfuncționalități acumulate în timp, însă fără îndoială impactul decisiv l-au avut Brexit-ul și victoria lui Donald Trump în America.

 

În 2007, tot la München, Vladimir Putin lansa un atac inflamat asupra „ordinii mon­diale dominate de Occident“, cri­ti­când în particular extinderea NATO. El mi­za pe diviziunea din interiorul lumii oc­cidentale și pe resurgența Rusiei pentru a schimba această stare de fapt. Atunci, discursul lui Putin a fost privit totuși cu destulă detașare. Altfel au stat însă lu­cru­rile vinerea trecută, când Serghei Lavrov a vorbit despre sfârșitul epocii care a ur­mat încheierii Războiului Rece, „așa-nu­mita nouă ordine liberală“. În opinia sa, lu­mea va intra inevitabil în ceea ce el a nu­mit o nouă ordine mondială post-Vest.

 

Wolfgang Ischinger, președintele con­fe­rin­ței de la München, se întreba în raportul amintit mai sus dacă democrațiile occi­den­tale vor fi în măsură să prezerveze nor­mele și instituțiile care au definit ordinea internațională liberală sau vom asista la reașezări geopolitice majore, la aban­do­na­rea normelor și principiilor fundamentale cu care se operează în prezent în spațiul internațional sau, mai grav, chiar la o dezordine globală, în care, așa cum prevede Ian Brem­mer, vom avea abordări de tipul fiecare pentru sine. În fond, ceea ce vor Rusia și China, principalele pu­teri revizioniste ale mo­men­tului, este un nou peisaj geo­politic structurat pe sfe­re de influență și spații gri. Și, nu e un secret, Moscova dorește să-și reimpună he­gemonia în zona Europei Centrale și de Est și în Asia Centrală.

 

Mulți vor considera excesiv de alarmiste ast­fel de scenarii. Mai ales după ce atât vicepreședintele Michael Pence, cât și se­cre­tarul american al Apărării, James Mattis, au reafirmat, inclusiv la München, sprijinul american pentru NATO. Aceste asigurări sunt însă relativ înșelătoare. Nu ei sunt până la urmă cei care au cuvântul decisiv, ci președintele. De unde și reac­țiile reținute exprimate de lideri europeni, întărite și de faptul că Pence a evitat să facă orice referire la sprijinul SUA față de UE. „E foarte bine că Mattis și Tillerson ne-au vorbit despre importanța NATO și a relației transatlantice“, a declarat El­mar Brok, președintele Comisiei de Poli­ti­că externă din Parlamentul European, „dar nu știm ce vom citi mâine pe Twit­terul lui Trump“.

 

În interiorul UE ia amploare un curent ca­re își dorește o decuplare a Europei Con­ti­nentele nu doar de America, ci și de Ma­rea Britanie. Un editorial din Der Spiegel sintetizează foarte bine această stare de spirit. „Oricum, o alianță a cărei singură justificare este opoziția față de Rusia es­te una depășită“, scrie Der Spiegel (!). Nu e ceva foarte diferit de ceea ce spune și Donald Trump.

 

Premiza este aceea că Europa trebuie să renunțe la postura de partener junior al Americii și să-și definească propria stra­tegie de securitate. Iar din acest punct de vedere, apariția lui Trump, care a ener­gizat curentele antiamericane, este văzută drept o oportunitate. Europa, scrie Der Spiegel, trebuie să-și definească propriile sa­le interese, independent de Statele Uni­te, inclusiv „stabilirea unei relații re­zo­nabile cu Rusia, care să nu se bazeze ex­clusiv pe descurajare militară“. Un aran­jament care se va bucura probabil de un semnificativ sprijin popular, având în vedere rezultatele unui sondaj dat publi­cității zilele trecute care releva faptul că 78 de procente dintre germani aveau opi­nii negative față de Trump, cu mult peste cele negative față de Putin (58 procente). Dar ce va primi Rusia la schimb? Iată în­trebări care fac ca țările din Est să aibă so­lide motive de suspiciune.

 

La München, lideri europeni importanți, precum vicecancelarul Sigmar Gabriel, ca­re a ținut și el să sublinieze, în consens cu Lavrov, că ne aflăm „într-un proces de realiniere a lumii, de la vechea ordine la una nouă“, sau Juncker, și-au exprimat des­chis opoziția față de creșterea buge­telor militare. Motivul, deloc convingător, fiind acela că ajutoarele umanitare externe trebuie și ele trecute în categoria chel­tu­ie­lilor legate de securitate. Un gest calculat, de sfidare, față de solicitările SUA.

 

E drept, Angela Merkel vede lucrurile alt­fel. Însă, dacă ne uităm la ultimele ten­dințe electorale, șansele ei de a rămâne can­celar sunt tot mai reduse. Or, cu Stein­meier, cu Martin Schulz și Sigmar Gabriel la cârmă, vom vedea probabil la Berlin o schimbare semnificativă de direcție în pri­vința relațiilor transatlantice. Elementul esențial fiind constituirea unei structuri de securitate separate a UE. O alternativă la NATO, chiar dacă acest lucru nu este afirmat deschis.

 

Iată de ce Wolfgang Ischinger face un apel la realism, considerând că, cel puțin pe ter­men mediu, europenii nu se pot des­cur­ca fără ga­ranțiile de securitate americane. În plus, el avertizează că toți cei care cred că Eu­ro­pa poate găsi în lume alți parteneri cu ca­re să apere împreună ordinea liberală glo­bală se păcălesc singuri. UE ar putea să ca­dă de acord cu China să rejecteze cu­ren­te­le protecționiste. Dar, dincolo de asta, avem puține lucruri în comun. Or­dinea liberală globală nu poate rezista decât da­că e susținută de ambii piloni transatlantici.“

TAGS : Vladimir Putin München 2007 Occident
Recomandari
Comentarii
Liviu 2017-02-23
Fapte americane:

1. SUA sint cea mai mare putere tehnologica, economica si militara.
2. Modelul american este dorit si invidiat de absolut toata planeta, mai putin de Islam.
3. Piata americana e cea mai mare.
4. Cine nu vinde in SUA nu exista.
5. SUA sint singurul stat care poate exista autarhic: au tehnologie, resurse si piata interna uriasa.

Fapte EU:

1. Tehnologic fricoasa si modesta, Israelul face cit toata UE.
2. Piata in contractie, consumatorii in saracire.
3. Stabilitate sociala mica, migratie necontrolata.
4. Idealuri stupide si nerealizabile - hai sa-i salvam/ajutam pe toti !
5. Viitor sumbru, nu exista solidaritate, doar o birocratie inepta, urita de toata lumea.
6. Daca se incapatineaza sa faca pe nebunii, norocul americanilor, putinii indivizi talentati vor fugi peste ocean.

Concluzie:

Lumea moderna = SUA.

Administratia Trump va face America si mai puternica, fie si pentru ca forteaza o revizuire a prioritatilor.
Joaquin Murieta 2017-02-21
Tot ce face Trump face enorm de mult rau altora: Mexicani, Europeni, Chinezi, etc. Ameicanii si Evreii vor avea si ei enorm de suferit datorita Trumpismului totusi deocamdata exista inca destui Americni si Evrei Trumpisti. Toti speram ca Trump va fi inlaturat cu cat mai repede cu atat mai bine dar raul facut de el va ramane mult dupa ce Trump nu va mai fi presedinte. Va fi imposibil pentru succesorul lui Trump sa scoata SUA din izolare daca el va mai avea niste SUA pe care sa le guverneze.
gigel 2017-02-21
te doare mintea sa vezi ce spune si ce vrea fiecare .Eu cred ca fiecare presedinte e un simplu pion al istoriei si ce este scris in biblie asta se va intampla . daca stie cineva cine este balaurul, fiara, femeia curva, ursul cu trei coaste in gura, prorocul mincinos etc .. sa ne spuna si noua . Oricum departarea de crestinism a Europei este un semn rau .
profesoru 2017-02-21
"În fond, ceea ce vor Rusia și China, principalele pu­teri revizioniste ale mo­men­tului, este un nou peisaj geo­politic structurat pe sfe­re de influență și spații gri." - sigur că asta vor, dar asta nu înseamnă că sunt puteri revizioniste. Lucrurile au stat întotdeauna aşa. Rusia şi China au susţinut constant că ele doresc un sistem multipolar.

Occidentul a dorit să schimbe această stare de fapt şi să instaureze o ordine mondială având America drept singura superputere - ordine aşa - zis bazată pe drept. O fază a proiectului era extinderea NATO până la graniţele Rusiei, prin includerea Ucrainei şi Georgiei.
Acest proiect a eşuat. Motivul de fond e acela că America - doar 4% din populaţia lumii - nu are resursele necesare pentru a fi singura superputere. Eşecul a devenit evident atunci când Rusia a recurs la forţă pentru a bloca aderarea Ucrainei la NATO.
Asta a fost tot. Sigur, pentru a masca eşecul proiectului, occidentalii au lansat diversiunea "Rusia revizionistă - o ameninţare pentru Occident." Praf în ochi.

"Și, nu e un secret, Moscova dorește să-și reimpună he­gemonia în zona Europei Centrale și de Est și în Asia Centrală." -

1.Rusia n-are nici o treabă cu ţările din Europa Centrală (adică inclusiv România, Bulgaria). Acestea rămân ferm în UE şi NATO, aşa cum doresc şi ele. A, că vor dezvolta relaţii de cooperare pe diverse teme cu Rusia, asta da, şi e şi de dorit s-o facă, dar ele rămân ferm în blocul occidental.

2.Europa de Est - Belarus e deja în Uniunea Eurasiatică şi în CSTO, alianţa militară condusă de Rusia, există şi o uniune statală Rusia-Belarus.
Ucraina e greu de crezut că va reveni vreodată în sfera de influenţă a Rusiei. Ura dintre cele două popoare e prea puternică. Rusia înţelege asta, aşa că Ucraina va rămâne în zona gri. Valabil şi pentru Georgia.
E posibil ca ruşii să renunţe la Moldova, dacă se vor normaliza relaţiile cu Occidentul. Prinsă între UE/NATO şi Ucraina, fără ieşire la mare, Moldova nu mai prezintă interes după "evadarea" Ucrainei. E mai mult o problemă pentru Rusia - ucrainenii ar putea oricând să intre şi să-i captureze pe cei 1.500 de soldaţi ruşi din Transnistria. Deocamdată ruşii nu se pot retrage deoarece ar transmite un semnal de slăbiciune, şi s-ar accentua presiunile pentru retragerea lor din regiuni vitale: Crimea, Donbas, Abkhazia, Osetia.

3.Asia Centrală - Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tadjikistan sun membre ale CSTO, alianţa militară condusă de Rusia, primele două sunt şi în Uniunea Eurasiatică. Ce hegemonie să-şi mai impună Rusia?
Uzbekistanul e prea populat, Turkmenistanul prea izolat, şi nu interesează Rusia.

"În interiorul UE ia amploare un curent ca­re își dorește o decuplare a Europei Con­ti­nentele nu doar de America, ci și de Ma­rea Britanie." - a propus cineva ca ţările europene să iasă din NATO? Şi atunci, despre ce vorbim?
Alianţa nu înseamnă identitate deplină de opinii, pe orice temă. Înseamnă şi acceptarea unor puncte de vedere diferite, înseamnă şi să te bazezi în primul rând pe propriile puteri şi abia în al doilea rând pe aliatul de peste Ocean. Asta e şi viziunea lui Trump.
Imreh Istvan 2017-02-21
Deja prima propozitie din articol ma pune pe ganduri. De ce trebuie salvata ordinea sau mai bine spus ordinea LIBERALA!!! Tensiunile acumulate, discrepantele enorme, inechitatea si inegalitatea care a aparut peste tot si care s-a rabufnit si mai mocnesc ca un supervulcan si care au dus la Brexit, la alegerea lui Trump, la polarizarea Austriei, la crizele majore cu consecinte de neprevazut in Grecia, Ucraina pe de o parte si Siria, Iraq, Afganistan, pe de alta respectiv Africa subsahariana, prin anihilarea filtrului Libia si distrugerea ordinii in Africa de nord, inca ne pot servi surprize neplacute. In Europa urmeaza alegeri in Germania, Franta, Olanda si probabil in alte zone. Toate sunt consecintele unei politici ultraliberale, ingamfate, arogante si perverse, in care discursul politic corect, dictat de mediile politice prin intermediul mass media au creat o falsa lume, de care o parte insemnata a populatiei a inceput sa se sature. politica aceasta neo,-ultraliberala, in loc sa caute alternative, sa salveze ceea ce merita, ataca in forta cu toate mijloacele, ca cineva in fata colapsului final. Cred ca, desi nu sunt fan al lui Lavrov, lumea se indreapta spre o noua ordine mondiala, post ultraliberala, deoarece aceasta ordine mondiala liberala a dus la dezordinea sus mentionata. Probabil in joc intra si China respectiv Asia cu unele tari din America Latina. SDunt de acord cu faptul ca Europa trebuie sa se maturizeze, sa-si vada de interese, sa detensioneze relatiile cu Rusia in limite rezonabile si in interes comun, sa normalizeze relatiile in ASIA. Europa a fost marele perdant a crizei din 2008 si inca trage ponoasele. daca nu intelege acest fapt va ramane in continuare in dificultate din care va iesi cu pretul unor mari si mai mari sacrificii. Cred ca adeptii ordinii liberale mondiale trebuie sa regandeasca poliotica lor si sa se alineze la noile tendinte si nu sa le atace cu ferocitate fara a arata macar o alternativa cat de cat viabila.
Total 5 comments.
9372
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.