Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Anul fiscal 2017 și cum bugetul sfidează logica economică
2017-01-17
0
Economia rămâne un mister nedescifrat pentru politicieni, idee demonstrată atât de revelația că ar fi dispărut zece miliarde de lei din vistieria statului, în guvernarea tehnocrată, cât și de dramatica ieșire a noului ministru al Energiei, care s-a speriat că nu avem stocuri de cărbune. Apropo, de ce avem nevoie de un Minister al Energiei și nu poate fi dirijat domeniul ca un departament al Economiei? Ar fi fost mai logic și mai ieftin.

 

 

Chestiunea așa-zisei dispariții a miliardelor din buget poate fi explicată, simplu, prin diferența dintre estimări și realizări, adică dintre așteptări și realitate. Intrând în detalii, aflăm că veniturile fiscale, colectate din taxe și impozite, s-au încadrat în estimări, ceea ce arată și eficiența mai mare a Fiscului. Diferența între așteptări și realitatea cifrelor vine din absorbția mai mică a fondurilor europene. Dacă ar fi să criticăm pe cineva, atunci vina, dacă există, este tot a politicienilor din parlament care au ținut în sertare legi esențiale pentru absorbția fondurilor europene. Miliardele astea gratis nu intră în țară necondiționat, ar fi trebuit să refacem niște legi, cum ar fi aceea a achizițiilor publice, pentru a demonstra, printre altele, că fondurile europene vor fi corect folosite. Pe de altă parte, politicienii nu înțeleg mecanismele economiei, pentru că, dacă ar fi priceput, ar fi știut că aceste miliarde erau niște sume neutre pentru bugetul din acest an.

 

Spre finalul lunii ianuarie va apărea, chinuit, şi schiţa bugetului după care va fi gestionată România în acest an. Bugetul va trebui să găsească artificiile prin care să armonizeze tăierile de taxe şi creşterea cheltuielilor sociale, aşa încât să nu avem un deficit incomod pentru economie. O primă îngrijorare este supraevaluarea creşterii economiei, dacă bugetul va fi scris în ipoteza descrisă de premierul Grindeanu, a unei creşteri cu 5,2% a economiei. Toate estimările serioase, de la analiştii marilor bănci până la experţii Băncii Mondiale, se plasează mult mai jos, undeva între 3,2 şi 3,6%. Estimarea optimistă aparţine Institutului de Prognoză, atenţie, acelaşi care în 2008 dădea o proiecţie pentru 2009 de creştere a economiei cu 2,5%! O eroare imensă, deoarece, se ştie, România s-a prăbuşit în recesiune în 2009, care a fost corectată pe spinarea noastră. În plus, 2017 va fi dificil pentru partenerii noştrii comerciali din Europa, un an cu tensiuni electorale complicate de spectrul Brexit-ului. Un alt semnal de alarmă ar trebui să fie perspectiva majorării dobânzilor, ca atare, vom cheltui mai mult pentru a împrumuta bani, ceea ce va avea ca efect imediat mărirea deficitului.

 

În plus, agenţiile de rating stau cu ochii pe acest buget care are ambiţia să sfideze logica economică, doarece este absurd să micşorezi taxe şi să măreşti salarii şi pensii când ai cele mai mici încasări bugetare din Europa. În economie nu există miracole, nu vine nimeni să împăştie bani peste ţară, există riscuri ignorate care te izbesc şi-ţi pun la pământ moneda şi afacerile.

 

Desigur, ideea majorării celor mai joase salarii din Europa are sens economic şi social, dar ea depinde de eficienţa economiei. A noastră nu este suficient de eficientă pentru a livra bunăstare. Dacă se întreabă cineva de ce nu avem bani pentru sănătate, educaţie şi cultură, răspunsul ar fi: ne lipsesc venituri de 15% din PIB!!! Iată cifrele care ar trebui să-l sperie pe liderul PSD, faptul că încasăm 26-28% din PIB, iar restul partenerilor europeni peste 40%!!

 

Pe agenda de lucru a guvernului se află schiţa de buget, iar semnalele arată că finanţiştii propun tăieri de cheltuieli pe la instituţiile statului. Este hazliu acest efort de austeritate pentru un guvern supraponderal, cu mai multe ministere decât are Marea Britanie. A crea ministere inutile, care ar putea fi fără probleme agenţii, poate mai eficiente, este o greşeală comisă, de altfel, şi de Cabinetul Boc în 2009, când îşi consuma euforia preluării guvernării cu simţurile anesteziate de promisiunea Comisiei de Prognoză, cum că economia va creşte moderat.

 

Atât supraevaluarea potenţialului economiei, forţarea lui pe credit, cât şi euforia creării prea multor ministere faţă de nevoile ţării seamănă îngrijorător cu atitudinea guvernanţilor din 2008, nepăsătoare, agresiv îmbâcsită de certitudini cum că economia „duduie“. Politicienii şi-au conservat carierele şi averile, iar factura recesiunii a fost plătită de români.

 

 Un alt aspect îngrijorător este posibila alterare a percepţiei României în lume. „Disputele politice locale riscă să afecteze preţul activelor româneşti, anumite măsuri având potenţialul de a reduce atractivitatea titlurilor de stat româneşti, cel puţin în ochii investitorilor mai puţin dispuși să își asume riscuri“, a avertizat Dan Bucşa, economistul şef pentru Europa Centrală şi de Est al Unicredit.

TAGS : PIB Europa Guvern Buget PSD
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
1550
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori