Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Exerciții
Nicolae Negrea - - - -
2016-12-20
Scrisori
0

Nu de mult timp, o doamnă parlamentar a fost nevoită să facă cunoștință cu condițiile din arestul poliției. Prăbușire totală din înaltul beneficiilor sălii de baie „de acasă“ pe closetul turcesc al „băii“ fără ușă din arest. Pe care, din descrierea stabilimentului, foșgăiau insecte oribile, ca acelea din amintirile de mult abandonate ale copilăriei respectivei doamne.

Până atunci, adică înainte de arest, se răsfăța în cea mai elegantă garderobă occidentală, prin hoteluri pariziene de cinci stele, fără să-i treacă prin capul blond, în exces artificial (detaliu care i-a înnebunit pe cei mai importanți bărbați din politică), că există instituții ale căror dependințe pot arăta așa. Drept care a cerut șefilor respectivului așezământ să-i permită, pe banii ei (ăia suspecţi), să igienizeze spațiul cu pricina.

Ce bun exemplu ar fi pățania doamnei pentru toți parlamentarii noștri! Nu despre arest, cu care mai devreme sau mai târziu fac cunoștință prea mulți dintre ei, vreau să vorbesc. Ci, dacă vor să ia cunoștință despre condițiile de viață ale multora dintre cei care i-au ales în sinecura parlamentară, să se gândească, după cum urmează:

Unul să se interneze, fără vreun motiv anume (deși când ajung la DNA au toate bolile din lume pe ei) într-un spital de provincie, în orașul unde a fost înscris pe listele electorale. Nu la Viena sau prin America. Așa, ca să vadă la fața locului condițiile în care își îngrijesc sănătatea alegătorii lui. Și pentru că mai târziu se miră tare de condițiile din spitalul de la Jilava. Să înceapă, fără a-și declina calitatea de parlamentar, parcurgând toate etapele birocrației internării și apoi să „beneficieze“ de celelalte „avantaje“ ale sistemului românesc de sănătate. Cu plata la doctor, apoi la medicamentele care lipsesc din spital, ce mai, cu toate „coplățile“ tradițional-românești, adică dincolo de legile făcute de ei.

Alții să-și trimită copiii sau nepoții la o școală sătească (nu la Londra sau Amsterdam), încălzită cu lemne pe timp de iarnă și cu closetul în curtea din spate. Școală din cele aproximativ 50% care funcționează fără aviz sanitar. Eventual aflată la o distanță considerabilă de casă și fără a-și aduce cu 4x4 și bodyguard progeniturile la și de la respectivul edificiu.

Pe câțiva dintre ei i-aș canoniza să meargă la sediul poliției din județul lui. Ca persoane oarecare. Unul pentru a-și reînnoi cartea de identitate, altul pentru obținerea de pașaport, un al treilea să-și rezolve o problemă ca deținător de permis de conducere, eventual o înscriere a autoturismului sau ceva legat de o neregulă în trafic. Bine, asta din urmă este absurd să credem că se poate întâmpla, pentru că la oprirea mașinii lui, primele cuvinte „sunt parlamentar“ absolvă orice vinovăție.

Apoi, un șir mai lung dintre ei, parlamentarii, ar trebui să meargă, tot ca cetățeni „obișnuiți“ (pentru că ei, de regulă, sunt deasupra categoriei ăsteia), la sediul fiscului din localitate. Unii la ghișeul pentru impozite, alții la cel pentru obținerea de dovezi scrise, cine știe pentru ce ține de relația cetățeanului cu statul, eventual să se înscrie la o audiență și să parcurgă traseul amărâtului de cetățean român „neales“ pe undeva și care pierde zile bune pentru așa ceva.

Cei mai mulți dintre ei să-și planifice un timp rezonabil pentru a merge la „pensionari“. Adică la sediul numit Casa pensionarilor, fiindcă amărâții ăștia au constituit majoritatea în alegerea lor ca demnitari ai nației. Să-i observe cum se împrumută pentru a-și putea plăti întreținerea la bloc, cât de corecți sau buni plătitori sunt, apoi, în sărăcia lor, la începutul fiecărui an, să-și achite impozitele (ce alimentează bugetul din care fură ei), iar cei mai „vioi“ cum se luptă, la propriu, la acele cozi, pentru un bilet într-o stațiune de tratament (că de odihnit o fac, gratis, în apartamentul de la bloc) sau la acele cozi unde primesc gratuități în alimente. Cei mai amărâți. Și să-i audă apoi vorbind, în grupuri mici, despre „binefacerile“ vârstei, la care ei, guvernanții și parlamentarii, au o contribuție esențială. De acolo pot lua informațiile detaliate (și adevărate) despre spitalele din România.

Apoi, pentru o experiență deplină în activitatea lui de parlamentar, să stea la ușa unui medic de familie. O fi știind vreunul dintre ei ce înseamnă? Or fi având așa ceva? (Poate doar fostul șef al guvernului, cu cazier acum, al cărui „medic de familie“, cu înțeles exclusivist, a luat de curând o condamnare.) Pentru că medicii lor de familie sunt care la Viena, care la Londra sau pe la turci ori unguri, că ăștia și-au organizat un sistem medical cu plată foarte bun. Acolo, la ușa acelui medic de familie, să asculte doar ce spun pacienții, apoi, dincolo de ușă, după ce i se ia tensiunea în grabă, să obțină rezolvarea problemei lui de sănătate.

N-ar fi bun exercițiul propus?

Iar la întoarcerea din experiențele alea multiple, să inițieze și să aprobe legi și regulamente înspre binele celor care i-au ales. Nu ca acum, când ei se canonesc tare în parlament să-și mărească viitoarele pensii în funcție de numărul de mandate în care au stat degeaba. Fără să se gândească (pentru că nu au cu ce) la faptul că plătitori ai acestor pensii vor fi din ce în ce mai puțini din cauza exodului spre străinătate al celor mulți care vor să muncească și nu au unde în țară. Din cauza lor, a celor care fac legi proaste și a altor neisprăviți din guvern.

Poate, cine știe, astfel nu vor mai fi terorizați de gândurile ticăloase de acum despre cât și cum să fure de la ăia mulți care i-au ales, urmate de nopțile de coșmar, în care visează closetul din arest.

Ar trebui ca noi, cei mulți, să le completăm fișa postului din parlament, cu toate vizitele alea de mai sus.

Pentru că, odată ajunși la DNA, este prea târziu.

 

Nicolae Negrea

Ploiești, 25 noiembrie 2016

TAGS :
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
602
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.