Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Nud interzis pe Facebook
2016-09-27
7
Supărarea internauților vine din întrebarea căreia i se caută răspuns de o vreme încoace: este Facebook o platformă-gazdă a unor conținuturi de care este răspunzătoare în mod limitat sau a devenit în timp un „publisher“ cu putere de decizie?

 

„Dragă Mark Zuckerberg, eu te urmăresc pe Facebook, dar tu nu mă cunoști. Sunt re­dac­to­rul-șef al cotidianului danez Aftenposten. Îți adresez această scrisoare pentru a te in­for­ma că nu mă voi conforma solicitării tale de a înlătura fotografia documentară a lui Nick Ut realizată în războiul din Vietnam. Nici azi, nici în vii­tor.“ Așa începe scrisoarea de protest a jurnalistului nor­vegian Espen Egil Hansen, par­te a unei înfocate dez­ba­teri provocate de ștergerea de pe Facebook a unei ima­gini dra­matice care a luat Premiul Pulitzer. Fotografia reprezintă o fetiță vietnameză de nouă ani dezbrăcată, cu corpul ars de na­palm, urlând de durere, urmată de alți copii în lacrimi și de soldați înarmați. Fotografia lui Nick Ut din 1972 este considerată simbolică pen­tru su­fe­rin­țele produse de războiul din Vietnam și a făcut înconjurul lumii în presă încă înainte ca Internetul să fie vehiculul predilect. Iată însă că Facebook a cerut ștergerea acestei ima­gini, iar administratorii platformei digitale au trecut la acțiune, în numele unor standarde de conduită digitală care interzic nu­di­ta­tea în general și nuditatea in­fantilă în special. Deși dis­cu­ții­le în jurul subiectului sunt mai vechi, mai ales de când YouTube permite distribuția li­beră de videograme, iar mă­suri împotriva pornografiei pe Internet au fost cerute in­sis­tent, totuși reacțiile împotriva manierei de in­tervenție a gigantului digital asupra con­ți­nu­tului au fost dure. „Cred că abuzezi de pu­te­rea pe care o ai... În declarația sa de cre­dință, Facebook spune că obiectivul este să facă lumea mai deschisă și mai conectată. În realitate face asta extrem de superficial. Da­că nu distingi între pornografia infantilă și o fotografie documentară de război, înseamnă că promovezi stupiditatea și eșuezi în mi­siu­nea de a aduce oamenii mai aproape unii de alții“, îi reproșează lui Zuckerberg redactorul-șef norvegian.

 

Supărarea internauților vine din întrebarea căreia i se caută răspuns de o vreme încoace: este Facebook o platformă-gazdă a unor con­ținuturi de care este răspunzătoare în mod li­mi­tat sau a devenit în timp un „publisher“ cu putere de decizie? Pot giganții digitali să ho­tărască ce e voie și ce nu e voie să apară pe platforme? Pot șterge fără grijă tot ce nu le place sau nu le convine fiindcă patronează rețelele? Discuția ajunge în zona sensibilă a libertății de expresie și a drepturilor omului, la obligația statelor de a veghea asupra res­pec­tării lor prin legi, reguli, recomandări. Face­book se apără în dispută arătând că își ur­mează propriile reguli etice, concordante cu cele general-valabile în democrație. Presa în­să are propria sa misiune și responsabilitate: „Această datorie și drept pe care îl asumă fiecare editor din lume nu pot fi subminate de algoritmul codificat în biroul tău din Ca­li­fornia“, este avertismentul către Facebook din scrisoarea publicată de Aftenposten. Co­du­rile de conduită digitală, cum este cel ela­bo­rat de țările UE, sunt necesare. Ele stipulează cel puțin trei condiționări accep­tabile, și anu­me: respectarea libertății de ex­presie în ter­me­nii și condițiile legislației euro­pe­ne, clari­ta­tea și transparența, precum și răs­punderea ci­vi­lă limitată a rețelelor digitale. Un studiu in­te­resant a EU-Code of Conduct a realizat Uni­ver­sitatea din Amsterdam pe www.ivir.nl, ana­li­zând limitările auto­re­gle­mentării în domeniul conținutului online. Mai clar decât în dez­ba­te­rile furtunoase de pe In­ternet se vede în această cercetare aca­de­mi­că până unde se pot întinde statele în re­gle­men­tare și ce forță au marile companii ca Google, Microsoft, Face­book etc. care învârt lumea pe degete.

TAGS : Facebook Mark Zuckerberg Premiul Pulitzer
Recomandari
Comentarii
fen cricket 2016-10-04
...n-ai descoperit medicamentul revolutionar, locul din capota limuzinei in care sa bati cuiul, calcaiul lui Ahile al virusului. Va sti Facebook sau editorul ala cum trebuie puse lucrurile? In ziua de azi libertatea de expresie e abuzata. Razboaie geopolitice se poarta in mintile oamenilor, fara ca macar acestia sa-si dea seama ca sunt soldatii din transeele acestuia, bombardati nonstop, fara chiar ca statele macar, in teorie mai avizate si mai responsabile, sa-si dea seama macar. Libertatile pe care nu le stapanesti te omoara. Drogul, sexul, mancarea, vinul, banul, creditul, la banca sau la camatari, libertatea cuvantului, te omoara daca nu le stapanesti tu pe ele. Tehnologia la care omul n-a ajuns spiritual, la care nu si-a ridicat constiinta, il omoara. Daca dai maimutelor secretul focului, foarte avantajos comercial in schimbul bananelor, maimutele iti dau foc si vor da foc si junglei lor natale multiubite. Daca in numele comertului liber tu ajuti state primitive sau le permiti sa fure tehnologia pe care nu au inca maturitatea s-o stapaneasca, e de rau, de toata lumea. Nu dai maimutei un pistol, nici macar un brici. Ca sa nu mai zic de tehnologie nucleara, sau de alte arme. Libertatea e cu doua taisuri. Libertatea vine dupa responsabilitate, am putea zice ca e fructul, produsul ei, certificatul ei. Tehnologia, bunastarea, pacea vin dupa intelepciune. Regulile din spatiul public trebuie sa fie identice si omniprezente. Nu cred ca poti spune ca de ce face FB reguli, ca este cine. Nu prea este cine sa rezolve problemele societatii, mai ales morale, vedem ca politicienii sunt incapabili, universal, mai sunt si sclavii sondajelor, ai turmei pe care trebuie ei s-o conduca, de fapt. Lasati-i pe ei; sunt calauze oarbe, orbilor; si daca orb pe orb va calauzi, amandoi vor cadea in groapa - Ap. Matei. Poftim, un comentariu retoric la un articol retoric. N-are treaba cine face bine. ADN-ul binelui, Legea, trebuie sa ajunga in fiecare celula, in fiecare om, si in fiecare corporatie. Bine cu bine se aduna in mai bine. Norii se aduna in ploaie, care se aduna in paraie, care se aduna in rauri, care se aduna in fluvii, care se aduna in oceane. Tot apa e. Oamenii se aduna in corporatii, care se aduna in natii, care se aduna in federatii. Ca sa poti aduna fractii, trebuie sa le aduci la un -sau cel mai mic macar- numitor comun.
-Numai- cine se aseamana se aduna. Spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti. Pe de alta parte omul are liber arbitru garantat, sa faca bine sau rau, individual sau colectiv, e alta lege imuabila, are dreptul asta divin. E chiar ispitit, daca nu se roaga sa nu fie. "Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi folosesc. Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate zidesc." - Ap Pavel.
fen cricket 2016-10-04
Am tot citit sa ajung la miez, la afirmatie, la parerea autoarei. Eu cred ca atitudinea trebuie sa fie nuantata si bine cantarita. Ce era bine ieri poate ca azi sa nu fie bine, sa fie foarte rau, sau poate sa fie insuficient de bine, sau sa fie bine doar in anume conditii. Fiindca morala societatii evolueaza, sau mai corect spus, se schimba in timp, ca nu stim daca spre bine sau spre rau. Judecatorul moralei eu zic ca este viata, natura. Prin mecanismul asta imuabil, inefabil, prin care orice actiune isi primeste o reactiune. Intelepciunea populara, in timp. a decantat acest fapt. Gen: nestiute sunt caile Domnului, dupa fapta si rasplata, bine faci bine gasesti, unde dai si unde crapa, capul face capul trage, unde nu-i cap vai de picioare, cum iti asterni asa vei dormi. Nu ceea ce intra in gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om - Ap. Matei. Principiul I al dinamicii, forta reactiunii e egala cu forta reactiunii -deci nu exista actiune fara reactiune-, cel putin in Mecanica, legea universala a conservarii energiei, a impulsului, a momentului cinetic de rotatie etc. Viata e un joc de suma nula, cam deci. Chiar si stiinta, iata, a descoperit si cuantificat aceste reguli, ca sunt niste legi de piatra pana la urma, in general, pana la urma. "In general", fiindca daca admitem ca Dumnezeu exista si e atotputernic, ca Isus a facut minuni, atunci acceptam ca aceste legi pot fi depasite, in anume conditii, pe anumite cai. Calea e Isus. Suntem prizonierii Legii care vrea ceva de la noi, care ne conduce undeva. Iar Legea e spirituala, dat fiind faptul ca cheia, calea, descuierii, ocolirii acestei legi si a iesirii din prizonieratul, dictatul, vraja ei este tot spirituala. Pe vremea Je suis Charlie eu am scris J'suis pas. Multi jurnalsiti au sarit ca libertatea de expresie e sfanta. Eu zic ca nu-i chiar asa. Am vazut ca dupa cutremurul din Italia, Charlie si-a permis sa trateze evenimentul, acut dramatic, aruncandu-l in derizoriu. Italienii si-au primit deja reactiunea -nu ma refer la cutremur ci la reactia lui Charlie Hebdo-. Dovada ca la fel precum terorismul, si nesimtismul sau dogmatismul nu pot fi eradicate prin reguli simpliste, prin atentate sau prin bombardamente chirurgicale, la fel precum SIDA sau coruptia, nu sunt tumori punctuale ci sistemice, difuze, necesita tratament indelungat. Tratament care sa nu omoare bolnavul, otravindu-l fatal, nici sa nu-i distruga iremediabil vreun organ. Chemoterapie. Suferinta deci. Poate ca si "acest neam de demoni nu iese decat numai cu rugaciune si cu post" - Ap. Matei. Asta daca nu stii ideologic ce trebuie schimbat, daca nu ai glontul de argint sau nu stii tinta lui, ...
V Popa 2016-09-27
La fel ca si Revista 22, Facebook are dreptul de a elimina orice continut in mod discretionar. Facebooknautii nu au dreptul ci privilegiul de a publica ceea ce cred ei de cuviinta. Acest privilegiu nu este nelimitat, ci depinde de bunavointa conducerii Facebook. Ei pot publica orice vor in orice platforma alternativa care le permite.

Cat despre dreptul la libera exprimare, oare Doamna Armanca a protestat impotriva legii 217/2015 care interzice apararea impotriva acuzatiei de Holocaust adusa de catre unii evrei? Mai ales ca aceasta acuzatie nu a fost dovedita in urma unui proces intr-un tribunal independent calificat?
Gheorghe Popescu 2016-09-30
Pt. V.Popa: De acord cu paralela la cenzura Revistei 22, o adevarata platforma de propaganda a ambasadei Moscovei, care cenzureaza dupa bunul plac ceea ce nu e conform visiunilor socialist-revizioniste ale revistei. In ce priveste reactia gazetei daneze, miscarea e una clasica si face parte din razboiul euro-american impotriva gigantilor americani patrunsi pe piata europeana. Miza e mult mai mare decit miliardele cerute Microsoft, Apple sau Facebook si isi gaseste originile in incercarea de debarasare de tutela americana, prea puternica pentru unele minti europene ametite de gazul rusesc (si de fudulie prosteasca in general - Se spune ca prostul daca nu e fudul, nu e prost destul). Cea mai buna atitudine americana ar fi sa-i lase pe inbuibatii astia europeni sa-si rupa gitul. Fara americani sa le asigure spatele, nu cred ca vor trece multe luni pina cind sa se iste un conflict undeva in Europa asta socialista. Ca la asta au fost buni intotdeuna.
B. 2016-09-27
totul tine de noul nationalism american, care nu vrea memorii "nepatriotice", critice, din vvremuri complicate - la care se adauga si reverberatiile fundamentalismului religios de prin zona conservatoare!...
B. 2016-10-04
Gheorghe Popescu : nici Facebook si nici Donald Trump nu-s americani, ci din Rusia!...
Gheorghe Popescu 2016-09-30
Poza cu pricina a aparut in mai toate galeriile de arta americane si este recunoscuta ca fiind o marturie a uriteniei razboiului in general. In paralel fie spus, nu se stie exact daca micuta de noua ani era fugarita de americani sau de armata comunista. America nu e Rusia, tavarisi B.
Total 7 comments.
4923
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.