Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Patru politicieni pentru care ar fi putut fi altfel
2016-07-19
3
Adesea, în politică, a vrea mai mult, a vrea prea mult poate însemna, by the end of the day, a avea mult prea puţin.

 

Rateul de proporţii care stă în dreptul lui Cătălin Predoiu la cea mai recentă com­pe­tiţie politică majoră poate oferi un foarte bun prilej de reflecţie cu privire la ce în­seamnă adecvare în po­li­ti­că. Exemplul d-lui Predoiu nu este singular. Voi invoca în sensul unei asemenea po­sibile discuţii, imediat mai jos, doar patru nume – în­că trei pe lângă cel al lui Că­tălin Predoiu; ele sunt, de fapt, mult mai multe, şi pe „dreapta“, şi pe „stânga“.

 

Poate că nu vă mai amin­tiţi, dar Mircea Geoană a candidat şi la Pri­măria Generală a Capitalei. În 2004, con­tra unui Traian Băsescu, aflat pe un val evident de simpatie şi în cea mai bună for­mă posibilă de kombat. Pe atunci, ale­ge­ri­le pentru primării se putea duce – în sen­sul că legea permitea aşa ceva – şi în două tururi. Mircea Geoană a fost înfrânt din pri­mul tur – după o serie de gafe (de ima­gine – gen Geoană cu cască de cons­truc­tor, într-un utilaj de profil; de pregătire adec­vată – cred că se mai găseşte pe net bâl­ba acestuia legată de platforma Mă­gu­re­le şi de sectorul în care s-ar afla aceas­ta...). Pes­te cinci ani de la acel moment, Mircea Geoană a dus cu sine frica de a fi umilit şi complexele de rigoare şi a mai pier­dut încă o dată în faţa aceluiaşi opo­nent, într-o confruntare despre care s-a spus, între altele, că putea să fie pierdută doar de că­tre un singur om: Mircea Geoa­nă.

 

În 2008, tot la Primăria Capitalei, can­di­datul care a ieşit pe poziţia a treia a fost (pe atunci) social-democratul Cristian Dia­conescu. Cursa a fost câştigată de un So­rin Oprescu – care a repetat, în bună mă­sură, reţetea de campanie a celui care, cu patru ani înainte, îl în­vin­sese pe Geoană. A fost pen­tru prima – şi singura dată până acum – când can­di­datul (oficial) al social-de­mocraţilor nu s-a clasat fie pe locul I, fie pe locul al II-lea. După acest moment, cariera politică a domnului Diaconescu a mers în zig-zag, de la stânga la dreap­ta. Iar în ultimii doi, din irelevant în ire­levant – punctul culminant în această pri­vinţă fiind atins, poate, de povestea bizară a candidaturii sale la preşedinţia României din partea PMP, cu acea schimbare-fulger cu Elena Udrea, în 2014.

 

În perspectiva lui 2014, prin 2011 şi 2012, Teodor Baconschi a fost unul dintre pre­zi­denţiabilii PDL; cam mulţi prezidenţiabili atunci, în paranteză fie spus. Neacceptat de majoritatea partidului în această ca­li­tate – de eventual candidat la Preşedinţia Ro­mâniei -, domnul Baconschi a ratat, la mustaţă, un loc de europarlamentar pe listele PMP, apoi a renunţat la a face, ca membru al vreunui partid, politică.

 

Cu puţine săptămâni în urmă, după foarte neinspirata alegere de a fi al patrulea candidat la Primăria Capitalei din partea PNL, Cătălin Predoiu a suferit o înfrângere drastică în alegerile considerate „perla co­roanei“ localelor; a ieşit pe locul al treilea şi, ulterior, a determinat-o pe Alina Gor­ghiu să anunţe că, în urma acestui re­zul­tat, domnul Predoiu are şanse minime spre nule să mai fie eventuala propunere de premier a PNL în perspectivă imediată.

 

Toţi cei patru invocaţi mai sus au ratat în direcţiile indicate – fiecare cu reţetă pro­prie, fiecare în mod evident sau chiar ră­sunător. Trei dintre ei, la Primăria Ca­pi­ta­lei, trei dintre ei – în raport cu funcţia su­premă în stat. Pe de altă parte, dincolo de orice simpatii ori antipatii, este un fapt: Mir­cea Geoană este un bun diplomat; Teo­dor Baconschi este un bun diplomat, aşa cum şi Cristian Diaconescu este!; în fine, Cătălin Predoiu – un performant ministru de Justiţie, cu profil tehnocrat. Rateurile fiecăruia dintre cei patru au avut loc în alt câmp decât în acela în care au avut re­zultate notabile.

 

Poate că nu este aşa de evident, dar, ade­sea, în politică, a vrea mai mult, a vrea prea mult poate însemna, by the end of the day, a avea mult prea puţin. Cele pa­tru cazuri ilustrează, cred, o atare situaţie. Păcat! Fiindcă, încă o dată, fiecare dintre cei patru este, pe culoarul său de com­pe­tenţă, un om cu adevărat valoros.

TAGS : tariceanu geoana basescu baconschi diaconescu alegeri primaria generala
Recomandari
Comentarii
Mircea Cociu 2016-07-25
Autorul ar trebui, pentru a fi credibil, sa mentioneze cel putin trei fapte de arma ale celor pe care-i declara BUN DIPLOMAT. Faptul de a fi fost sef al departamentului de externe in guvernul roman nu te califica drept BUN DIPLOMAT. Doi dintre ei au fost si ambasadori, numiti politic, si fara nicio mare realizare in posturile respective.
Mircea Cociu 2016-07-25
Autorul, Cristian Patrasconiu, ar trebui sa sustina, macar cu cate trei exemple, afirmatia sa despre performantele
Alexandru Viorica 2016-07-21
Mie mi se pare evident ca, in afara de Geoana, toti au performat in domeniile lor avand spatele asigurat de Basescu...
A venit momentul sa revina la matca...

Mi se pare evident ca PNL si PSD nu "inghit" valori ci "parelnici"
Basescu este singurul lider care sustine valori .... a aratat si va mai arata acest lucru...

Total 3 comments.
2013
 Rasu' plansu'
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis