Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Mass-media și social-media au adâncit falia Brexit
2016-07-05
1
Studiile despre influența mass-media asupra electoratului converg în observația că, în ultimii ani, a crescut rolul emoției în modelarea percepției publice. Rețelele sociale au accentuat natura subiectivă a opțiunilor politice.

 

Comentariile din mediul virtual la articolul meu Ce rol a jucat presa britanică în piesa Brexit au conturat o vie dispută. Pe tonuri polemice, a apărut pe forum ideea că influența media și votul insuficient informat fac parte din discursul de stân­ga și n-ar avea o bază factuală, iar trendul indicat de Google imediat după vot nu ar fi re­le­vant. Totuși, a doua zi după re­ferendum, în Top 10 al cău­tărilor, cel puțin cinci poziții arată preocupări legate de con­secințe și petiții, iar pe po­ziția a doua este căutarea cur­sului liră-euro, pe fondul instabilității crea­te de Brexit. Continui să cred că votul a fost în mai mare măsură emoțional decât rațional, iar felul cum s-au poziționat politicienii, mass-media și rețelele sociale a stimulat vo­tul negativ împotriva Uniunii Europene. Stu­diul publicat la trei zile după referendum de un grup de cercetători media de la Lough­bo­rough University sprijină această convingere. Cel de-al cincilea raport al studiului Re­flec­tarea media a referendumului asupra Uniunii Europene a urmărit desfășurarea campaniei, reflectarea implicațiilor eco­no­mice ale ieșirii din UE și te­me­le imigrației, în publicații ca The Guardian, The Times, Dai­ly Telegraph, Financial Times, Daily Mail, Daily Express, Dai­ly Mirror, The Sun, Star și în știrile de televiziune de pe Chan­nel 4, Channel 5, BBC 1, ITV 1, Sky News. Una dintre con­cluziile raportului referitor la perioada 6 mai-27 iunie este că anumite subiecte neglijate în campanie, ca influența asu­pra taxelor a apartenenței la UE sau Tra­ta­tul de la Lisabona, au devenit subit impor­tan­te după vot. Campania a fost dominată de per­sonajele cheie ale Partidului Conservator care, divizat în interior între In și Out, între Da­vid Cameron și Boris Johnson, a determinat decisiv rezultatul referendumului. Contribuția UKIP a fost semnificativă prin „zgomotele“ pri­vi­legiate de presa favorabilă Brexit, în de­tri­men­tul unor informații prudente. Vocea exper­ți­lor a fost aproape inexistentă mediatic (4,7% la televiziune, față de 29% Partidul Con­ser­va­tor), dar și mai palidă a fost prezența în mass-media a organizațiilor europene, de nu­mai 0,7%. Decalajul dintre presa tipărită care a susținut Brexit față de presa pro-Re­main a crescut în ultimele zile ale campaniei: 80,5% fa­ță de 19,5% după tirajul și circulația pu­bli­ca­țiilor. Statistic, conform procentajelor, presa a fost frecvent părtinitoare, fie prin omi­siune, fie prin stabilirea agendei după pre­fe­rințe ideo­lo­gice. Televiziunile au fost mai echi­librate în știri, dar tema imigranților și a refu­giaților ca­re dau năvală a fost proeminentă, ocupând lo­cul trei în tabelul celor mai des abor­date su­biecte, chiar și după suspendarea campaniei, ca urmare a uciderii parlamentarei Jo Cox.

 

Studiile despre influența mass-media asupra elec­toratului converg în observația că, în ul­timii ani, a crescut rolul emoției în modelarea per­cepției publice. Rețelele sociale au accen­tuat natura subiectivă a opțiunilor politice. De exemplu, Twitter, această „hidră cu multe capete“, cum a numit-o Nic Newman de la Reuters Institute, fiindcă operează pe sute de interfețe și aplicații, față de Facebook, re­zu­mat la seturi de adrese pe Internet, a fa­vo­ri­zat înclinarea balanței spre Brexit. Jason Smith, director executiv la Blurrt, agenția de monitorizare a referendumului, a declarat că „noi măsurăm și emoțiile pe care le exprimă oamenii. Ceea ce e frapant acum este spiritul negativ exprimat, în termeni de frică și fu­rie“. Și BBC s-a arătat interesat să evalueze efectul mass-media în referendumul care a tulburat apele nu doar în Marea Britanie, ci în în­treaga lume. Jurnaliștii i-au întrebat pe ex­perții media cum poate presa tipărită să-și exercite puterea asupra votanților, fiind dras­tic ciuntită ca voce în era Internetului. „Zia­re­le mai au o influență directă asupra au­dien­ței, precum și în stabilirea agendei altor tipuri de media, mai ales în audiovizual, dar au și un efect asupra factorilor de decizie și a po­li­ticienilor înșiși“, crede dr. Mike Berry de la Car­diff University. Totuși, viteza reacțiilor în rețelele sociale le conferă acestora o anumită pregnanță în ridicarea temperaturii dezbaterii, prin rostogolirea celor mai stringente sau stri­dente opinii și informații. Nici nu mai e nevoie ca jurnaliștii și editorii să inventeze titluri hi­perbolice pentru a crea senzație, o fac direct politicienii prin declarațiile lor fistichii, con­si­de­ră jurnalistul Mario Basini, citat de BBC, ară­tând cu degetul spre falia vizibilă dintre elec­torat și oamenii politici.

TAGS : Brexit Mass-media social-media UE Marea Britanie
Recomandari
Comentarii
Cristian Sirb 2016-07-05
Nu sunt de acord cu ideea atat de repetata in aceste zile a faliei dintre electorat si oamenii politici. Si Cameron, si Hollande, si Merkel, mai ieri au fost, parca, confirmati in functiile lor. Unii reconfirmati! Unde a fost atunci electoratul galagios, anti-sistem? A, nu este inca majoritar si nu poate impune o schimbare prin vot? Sa mai stea o tura, in acest caz. A, nu are, acest electorat populist-sensibil la baliverne, un program de guvernare viabil? Sa mai stea o tura, pana incropeste unul. Nu poti guverna si construi o tara cu sloganul patriotic si doar atat! Trebuie sa stii si niste tehnica administrativa. Or, stiind-o, esti automat rotita unui sistem. Nu exista guvernare daca nu exista acel mult hulit sistem... Daca populistii vor trib si hoarda, da, sistemul poate cadea si atunci ne autoguvernam la nivel de cireada.
Total 1 comments.
2764
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.