Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Ideea de națiune. Exemplele maghiar și român văzute dintr-o perspectivă istorică
Victor Neumann - - - -
2016-05-10
Cultura
2

Ideea de superioritate națională în Imperiul Austro-Ungar (1880-1918) este o carte care nu trebuie să lipsească din referinţele principale ale istoricilor, filologilor şi sociologilor români, maghiari ori ale acelora din alte state ale Europei Centrale.

 

Intitulată Ideea de superioritate națională în Imperiul Austro-Ungar (1880-1918), car­tea lui Marius Turda merită o atenție apar­te pentru că tema ei este una im­por­tantă pentru cunoașterea evoluției gândirii politice a comunităților umane din re­giu­nile Europei Centrale și pentru că abia în ultimul deceniu aceasta a început să fie stu­diată științific. Profesor de istoria bio­me­dicinei la Oxford Brookes University, eminent cercetător al istoriei intelectuale și al istoriei ideilor politice din Europa Centrală și de Est, Marius Turda este in­teresat mai ales de naționalismele amin­ti­tei zone a continentului și de natura lor complicată care a provocat numeroase con­flicte în ultimele secole. El are în ve­dere naționalismele de secol al XIX-lea, fe­lul în care s-au articulat și s-au manifestat acestea în culturile regionale ale Europei Cen­trale, contribuția lor la disoluția mo­nar­hiei austro-ungare, precum și con­se­cințele propagării noilor teorii identitare.

 

De-a lungul a patru capitole den­se este prezentată gândirea na­țional-naționalistă, legătura ei cu ideologia rasistă și cu dar­wi­nis­mul social. Ideologia su­pe­rio­rității naționale este rediscutată și pro­ble­matizată în contextul fostei monarhii dua­liste, Marius Turda propunându-și să des­crie, să analizeze și să problematizeze ide­ea națională la români și maghiari. E aces­ta un prilej de a evidenția textele de re­ferință din culturile europene care au fun­damentat naționalismul etnic, rasismul și darwinismul social. Discutarea prin­ci­pa­le­lor înțelesuri atribuite ideii de identitate co­lectivă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se bazează pe lectura critică a căr­ților lui Charles Darwin, Herbert Spencer, Houston Stuart Chamberlain, Ludwig Gum­plowicz. Preocupat să arate influența aces­tora asupra unor intelectuali din Europa Centrală, autorul se oprește cu deosebire asupra acelora din Ungaria care au jucat un rol important în promovarea ideii de su­perioritate națională în anii 1880-1918. El analizează lucrările unor reprezentanți ai elitei maghiare precum: Ágost Pulszky, Pál Hunfalvy, Zsolt Beöthy, Armin Vám­béry, Ernő Baloghy, Gusztáv Beksics, Mi­há­ly Réz ș.a. O ideologie etnonaționalistă si­milară aceleia maghiare a amintiților in­telectuali publici este și cea formulată de Aurel C. Popovici, una care a provocat nu­me­roase discuții contradictorii în epocă și al cărei ecou se regăsește în orientările po­litice extremiste din România secolului al XX-lea.

http://revista22.ro/files/news/manset/default/carte-neumanns.jpg

MARIUS TURDA - Ideea de superioritate națională în Imperiul Austro-Ungar (1880-1918)

(Traducere din limba engleză de Attila Varga, cuvânt înainte de Sorin Mitu; Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2016)

Între întrebările-cheie cărora cartea Ide­ea de superioritate națională în Imperiul Austro-Ungar (1880-1918) le caută răs­pun­suri este și următoarea: în ce măsură amin­tita ideologie etnonaționalistă și na­țio­na­listă a fost receptată de societatea ungară, respectiv cum anume „a participat aceas­ta la formularea unui imaginar al superi­o­rității rasiale?“. Marius Turda presupune că ar fi existat o influență reciprocă între culturile elitară și populară, ceea ce e plau­zibil, dacă urmărim în timp evoluția idei­lor politice în cazul fiecărei națiuni din Europa Centrală. Cartea sugerează multe al­te interogații utile înțelegerii co­mu­ni­tă­ți­lor naționale și statelor Europei Centrale construite pe ruinele fostei monarhii dua­liste. De exemplu: care e sensul con­cep­tu­lui de naţiune în cultura ungară? Este vor­ba despre un concept rezultând din asi­mi­larea şi interpretarea unor izvoare literar-istorice şi juridico-politice sau e vorba de impulsuri şi sentimente dezvăluind o ima­ginară zestre ancestrală? Este națiunea, cu sinonimele sale, un concept raţional sau unul iraţional?

 

Interogaţiile sunt îndreptăţite de în­dată ce majoritatea istoricilor și mai ales a ideologilor au vorbit de naţiune într-o accepțiune similară, indiferent de epocă, de pildă, fără a face dis­tincția dintre vocabularul social-politic mo­dern și acela premodern. De aici şi im­portanţa cercetării conceptelor de naţiune şi de naţionalism în cazul ungar. Im­pu­ne­rea limbii maghiare în instituţiile statului şi intenţia asimilării vorbitorilor de alte limbi ori a delimitării de aceştia arată ori­entarea ideologică spre care se îndreptau elitele ungare în epoca romantică și în ace­ea a descoperirii ideii naționale. Indiferent de orientările îmbrăţişate, radicală sau mo­de­rată, intelighenția Ungariei a revăzut ra­porturile cu nonungurii în a doua ju­mă­tate a secolului al XIX-lea, a dezbătut re­vendicările lor şi a folosit teoriile recent apă­rute în culturile Europei Occidentale.

 

Problematizarea ideilor politice năs­cute pe parcursul disputei în­tre grupurile ce deveneau din ce în ce mai conștiente de propria lor identitate – ungurii reven­dicau ideea de cuceritori, iar românii pe aceea de continuitate - îi oferă ocazia lui Ma­rius Turda de a radiografia un timp is­toric, respectiv de a comenta analitic și cri­tic discursul naționalist care împrumută idei rasiste și antisemite. Trebuie spus că deschiderea spre alteritate și includerea în discuțiile publice a chestiunii na­ţio­na­li­tă­ţilor din imperiu, precum și formularea con­ceptului de naţiune în acord cu rea­li­tăţile social-comunitare ungare a fost pre­zentă în gândirea unor intelectuali ra­țio­nali și bine informați. Exemplul lui József Eötvös nu a fost unul singular. Din păcate, el nu a avut succes nici în Ungaria și nici în regiunile învecinate ei. Cum observă Ma­rius Turda, ceea ce se dezvoltase în min­­tea multora dintre urmașii pașop­tiș­tilor a fost relația dintre rasism și na­țio­nalism. Fenomenul este unul relativ si­mi­lar în cazurile român și maghiar.

 

Concluziile cărţii trimit la un mod de abordare pertinent şi no­vator al trecutului în general, motivând totodată de ce istoricii preocupaţi de etnicitate, na­ţio­nalitate, naţiune, naţionalism, stat-na­ţiu­ne, de istoria ideilor identitare de secol al XIX-lea ar trebui să ţină seama de pro­blematizarea ştiinţifică, şi nu de ideologia identităţii în regiunile Europei Centrale şi de Est. Iată ce scrie Marius Turda: „Mo­delul istoriografic care, în mod obişnuit, a fost aplicat la investigarea na­ţio­na­lis­mu­lui în Europa Centrală trebuie deci ex­tins, iar ideea de superioritate naţională să fie inclusă între acele interpretări ca­re au în vedere unul dintre cele mai im­portante evenimente din istoria Europei moderne, dezintegrarea Monarhiei Aus­tro-Un­ga­re“. Înţelesul nu este doar unul istoric, ci şi istoriografic, îndemnând la re­gân­direa me­todologiei şi la rescrierea is­to­riei, la ex­pli­carea unui set de idei ex­tre­mis­te de secol al XIX-lea care aveau să fa­că ravagii pe par­cursul secolului al XX-lea. Ideea de su­perioritate națională în Im­pe­riul Austro-Ungar (1880-1918) este o car­te care nu tre­buie să lipsească din refe­rin­ţe­le principale ale istoricilor, filologilor şi sociologilor ro­mâni, maghiari ori ale ace­lora din alte sta­te ale Europei Centrale. Sa­lut cu bucurie apariţia acestei cărți într-o fru­moasă ver­siune românească aparţinînd tradu­că­to­ru­lui şi istoricului Attila Varga, pre­cum şi Edi­turii Argonaut din Cluj-Napoca.

TAGS : MARIUS TURDA 1880-1918 Attila Varga Editura Argonaut
Mai multe din Cultura
Comentarii
ion 2016-05-10
nu toti romanii sunt ardeleni, nu e asa de similara treaba
profesoru 2016-05-10
"ungurii reven­dicau ideea de cuceritori, iar românii pe aceea de continuitate" - e adevărat, dar să nu se înţeleagă că ungurii spuneau că i-au cucerit pe români.
Ungurii susţineau că au cucerit teritoriile Ungariei şi Transilvaniei de la alte populaţii (slavi mai ales), şi că românii ar fi ajuns în Transilvania mai târziu, în sec. XIII, venind din Peninsula Balcanică (teoria imigraţionistă sau roesleriană).
Total 2 comments.
5024
 Rasu' plansu'
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis