Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Alegeri uninominale in criza
A Consemnat Razvan Braileanu - - - -
2008-11-18
Dialog
1

Marti, 11 noiembrie, Grupul pentru Dialog Social a organizat dezbaterea cu tema Primele alegeri uninominale, moderata de Andrei Oisteanu, la care au fost invitati sa participe lideri ai PD-L, PNL si PSD. Intalnirea a fost gandita ca o ocazie pentru ca persoanele anuntate de partide ca potentiali ocupanti ai fotoliului de premier sa isi prezinte publicului principalele directii politice si economice ale programelor de guvernare.
Din pacate, singurul care a raspuns invitatiei a fost Theodor Stolojan, care a venit insotit de cativa colegi din PD-L. Calin Popescu Tariceanu l-a trimis la
intalnire pe Varujan Vosganian, iar Mircea Geoana l-a delegat pe Cristian Diaconescu, care nu a mai putut ajunge, asa ca PSD a fost reprezentat, total disproportionat fata de celelalte doua partide, de tanarul senator Valeriu Steriu.
Publicam in continuare fragmente din aceasta masa rotunda. Daniel Daianu, europarlamentar al PNL, care nu a putut participa la discutii, a trimis un text, pe care il veti gasi in continuarea dezbaterii.

Andrei Oisteanu (GDS): Inaintea alegerilor locale, Grupul pentru Dialog Social a organizat mai multe dezbateri, dar cu un alt format. Am invitat atunci la GDS cate un candidat la Primaria Bucurestiului, organizand patru confruntari intre fiecare candidat si reprezentanti ai societatii civile. De data aceasta, am convenit sa alegem o alta formula si sa invitam trei lideri ai celor trei partide principale (PD-L, PNL si PSD), pentru a avea, pe de o parte, o confruntare intre ei si societatea civila si, pe de alta parte, o confruntare intre ei insisi. Din pacate reprezentantul PSD, vicepresedintele Cristian Diaconescu, nu a venit. Cateodata, absentele sunt mai semnificative decat prezentele.
Din mai multe puncte de vedere, putem spune ca, odata cu aceste alegeri, tranzitia se incheie in Romania. Nu numai pentru ca au fost indeplinite cele doua mari deziderate nationale sprijinite, in grade diferite, de toate partidele: aderarea la NATO si la Uniunea Europeana. Dar chiar si mizele acestei campanii electorale difera vizibil de cele ale campaniei din 2004. Baricada intre neocomunisti si anticomunisti pare sa nu mai separe clasa politica. Ecuatia este acum diferita. Dezideratele societatii civile au fost doar partial indeplinite. Comunismul a fost condamnat formal in parlament de catre presedintele tarii ca fiind "un regim ilegitim si criminal", dar recomandarile Raportului Tismaneanu sunt prea lent materializate. Deconspirarea Securitatii s-a oprit undeva la jumatate de drum. Dupa un reviriment in 2005-2006, prin deschiderea arhivelor, actiunea a fost blocata, pana la urma, de chiar fostii securisti. Legea lustratiei a murit inainte sa se nasca. Si nici lupta impotriva coruptiei nu se simte prea bine. E o tema esentiala pentru GDS si societatea civila, in general. Noi nu abandonam aceasta problema, chiar daca observam ca partidele nu au inclus-o printre prioritati. PSD nu a avut-o niciodata. PNL o trateaza cu jumatate de gura. PD-L pare sa nu mai fie atletul luptei impotriva coruptiei. Se pare ca si presedintele are o noua pozitie in aceasta privinta. Faptul a devenit vizibil cand l-a criticat pe ambasadorul SUA, care sustinuse un lucru de bun-simt (pe scurt: "coruptia nepedepsita dauneaza grav democratiei"). Noi vom fi aliatii oricarui politician si ai oricarei organizatii politice sau civice care mentine lupta impotriva coruptiei pe agenda. Nu vrem ca Romania sa aiba o economie de piata si o democratie de tip sud-american. Aceste probleme par sa se fi epuizat, dar nu prin rezolvarea lor, ci prin obosirea electoratului si prin golirea lor de continut, intr-o tara a formelor fara fond. Se discuta acum despre cota unica de impozitare, despre marirea pensiilor si a salariilor, despre criza economica, despre votul uninominal etc. Romania pare ca a depasit bolile copilariei si ca s-a maturizat. Doar ca o maladie infantila nefacuta sau netratata la timp se razbuna mai tarziu in forme agravate.
Principalul punct propus pentru dezbaterea de azi este legat de alegerile uninominale. Unii vorbesc doar despre virtutile votului uninominal ("va schimba fata Romaniei!"), altii doar despre vicii. Cred ca subiectul trebuie privit cu moderatie. Este un sistem mai bun decat cel anterior, chiar daca nu ideal, si care isi va dovedi eficienta nu pe 30 noiembrie, ci dupa 2-3 cicluri electorale, pentru ca mecanismul trebuie sa se rodeze. E drept, ne asteptam ca reforma sa fie mai rapida. Cand vorbea despre viitor, Lev Tolstoi scria in jurnalul sau: "d.v.m.t." - "daca voi mai trai". Exista o limita a rabdarii noastre, inclusiv biologica, de a vedea reformele realizate.
Un alt subiect de dezbatere este modul de gestionare a crizei economice si a consecintelor ei sociale. Reforma constitutionala este si ea un element de discutie. Constitutia si-a aratat limitele, mai ales prin coabitarea dintre presedinte si primul ministru, dar si prin tipul de participare la viata politica al presedintelui. Haina Constitutiei s-a rupt la cusaturi, acolo unde ele erau mai slabe. In fine, vrem sa discutam azi nu atat modul in care se pot coagula aliante postelectorale, cat modul in care partidele vor gestiona noua ecuatie parlamentara. Parlamentarul va castiga autonomie fata de "Comitetul Central" al partidului. Nu numai el va fi indatorat partidului, ci si partidul ii va fi indatorat lui, pentru ca a castigat voturi.

Programul anticriza al PD-L

Theodor Stolojan (PD-L): Votul uninominal este, indiscutabil, un pas inainte, chiar daca nu este exact ceea ce am fi dorit, adica alegerea clara a parlamentarilor dupa metoda folosita la primari, in doua tururi de scrutin. Am ales, ca de obicei in Romania, o metoda tarcata, cu redistribuirea ulterioara, dar a fost singura posibila, se pare, in contextul politic respectiv. Apoi, sunt probleme cu desemnarea colegiilor: PNL si PSD au stabilit colegii care merg, printr-un judet, sute de kilometri si in serpentine, ca sa culeaga anumiti primari care pot avantaja un partid sau altul.
In legatura cu criza financiara si economica internationala si problemele care apar pentru Romania, doresc sa spun foarte limpede: criza s-a dezlantuit in SUA, unde au fost incalcate cu brutalitate principii ale economiei de piata libera. Economia de piata libera stabileste clar un raport intre risc si succes, dar si asumarea responsabilitatii pentru esec. In conditiile in care au aparut, pe piata financiara internationala, in special in SUA, institutii financiare care lucrau, sa zicem, cu 1 dolar capital si cu 60 de dolari credite, nu mai e nicio legatura intre risc si responsabilitatea pentru esec. Exista autoritati ale statului care supravegheaza societatile financiare de pe piata. Zona care a creat criza financiara, dimpotriva, a fost nesupravegheata. Sistemul bancar din Romania e solid pentru ca nu a avut nevoie sa se amestece in comertul cu active toxice si, facand un comert cinstit cu bani, a putut raporta cresteri de active si de profituri, an de an.
Ce e de facut in Romania? Programul de guvernare l-am realizat pe un model macroeconomic cu care am lucrat si in 2004 cu Alianta D.A. Am facut prima data evaluari pe un ritm de crestere de 7% pe an. Acum mai avem inca doua scenarii, pe care le-am terminat nu demult, pe 4% si pe 5%. Facem in fiecare zi o sinteza a problemelor care apar in firme, in tara si, din pacate, lucrurile merg mai repede decat ne asteptam. Am facut, deci, un program anticriza, care incearca nu numai sa preintampine efectele crizei, dar si sa impiedice transformarea ei intr-o criza umana in Romania. Acest program anticriza are cateva capitole. In primul rand, deblocarea reformelor blocate in ultimii ani. Discutam aici despre adminstratia publica, despre descentralizare, despre ducerea pana la capat a reformei in justitie - nu sa luptam impotriva statului de drept, asa cum s-a intamplat in ultimii doi ani, prin parlament si in alte locuri, ci, dimpotriva, sa intarim DNA si ANI. Noi nu am renuntat la lupta impotriva coruptiei si doresc sa va spun ca, pentru noi, coruptia nu este negociabila.
In al doilea rand, urmarim crearea de noi locuri de munca si stimularea investitiilor. Dorim sa scutim de impozit profitul reinvestit in tehnologie, in echipamente, in masini si in resurse umane, sa reducem un numar important de taxe. Romania a ajuns pe locul trei in lume ca numar de taxe, pentru ca fiecare agentie guvernamentala a cautat sa-si creeze propriul sistem de taxe ca sa iasa din chingile unei salarizari dupa scheme bugetare din trecut si sa ajunga la salariile pe care le cunoasteti din presa.

Traian Basescu nu va fi beneficiarul revizuirii Constitutiei

Valeriu Stoica (PD-L): Este o stransa legatura intre reforma constitutionala pe care noi o propunem si chestiunile economice prezentate de d-l Stolojan. Pentru noi, liberalismul economic este indisolubil legat de cel politic si juridic. Daca d-l Stolojan spunea ca principala cauza a crizei actuale in intreaga lume este nerespectarea regulilor jocului pietei, eu adaug ca este vorba si de o pervertire a regulilor democratiei, care sunt cea mai importanta garantie pentru respectarea regulilor pietei. Aceasta pervertire a regulilor democratiei inseamna, de fapt, indepartarea statului de propriul cetatean. Si astazi, in Romania mai ales, dar si in alte locuri din lume, exista o ruptura intre stat si propriii cetateni. In Romania, aceasta ruptura este foarte adanca si are doua cauze. De la bun inceput, cetateanul a lipsit din Constitutie, pe de o parte in gandirea logica a acestei Constitutii, pe de alta parte in modul in care el ar fi trebuit sa fie consultat cand a fost promulgata aceasta Constitutie. A doua chestiune: timp de aproape 20 de ani, grupuri de interse nelegitime au confiscat atributele statului si le-au folosit in interes propriu. Plecand de la aceasta realitate, PD-L propune mai intai o reforma a Constitutiei, care sa rezolve disfunctionalitatile existente in textul din 1991 si in textul din 2003. Din acest punct de vedere, trebuie sa rezolvam, in primul rand, bicefalismul puterii executive, care impiedica buna functionare a statului roman.
Bicefalismului puterii executive trebuie rezolvat lasandu-l la o parte pe Traian Basescu. Daca noi vom propune un proiect de modificare a Constitutiei si vom negocia cu celelalte partide in parlament, dupa experienta mea, procesul va dura cel putin 3-4 ani. Traian Basescu mai poate sa aiba cel mult un mandat de presedinte. Asadar, nu el va fi beneficiarul revizuirii Constitutiei, indiferent cum se va face ea. Trebuie sa judecam la rece, sa dam la o parte patima pro-Basescu sau anti-Basescu si sa gandim chestiunea constitutionala in termenii interesului Romaniei, si nu in functie de simpatia sau, dimpotriva, de antipatia pe care o avem fata de un anumit personaj politic. Pentru ca, repet, Traian Basescu mai poate fi presedinte cel mult pana in 2014, iar o noua Constitutie, care va permite alegerea unui alt fel de presedinte, va putea fi aplicata numai dupa ce a plecat Traian Basescu de la Cotroceni.
PD-L a anuntat de multa vreme ca opteaza pentru parlamentul unicameral. Este o conditie care corespunde structurii unitare a statului roman, necesitatii de a accelera procesul legislativ si de a impiedica, in felul acesta, guvernul sa uzurpe puterea Legislativului. Este inadmisibil ce s-a intamplat in legatura cu ordonanta prin care a fost amanata cresterea salariilor in invatamant. Nu discut aici oportunitatea acestei cresteri. Discut chestiunea de procedura. Parlamentul a votat aceasta lege. Curtea Constitutionala a declarat ca ea este in acord cu Legea fundamentala. Cu toate acestea, guvernul a infirmat si vointa parlamentului, si vointa Curtii Constitutionale. Nu am nicio ezitare sa calific acest gest ca un act de dictatura a Executivului, fara precedent in Romania in ultimii 19 ani.
Miza jocului politic in Romania a fost dubla. Mai intai, cine controleaza resursele Romaniei? Din pacate, vedem ca ele sunt controlate nu de cetateni, ci de grupuri de interese nelegitime care nu lucreaza in interesul cetateanului. Apoi, cine ii controleaza pe cei care controleaza resursele Romaniei? Aici ar trebui sa fie justitia in primul rand, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi. In 20 de ani s-a dorit un singur lucru: ca aceste institutii sa fie subordonate, sa fie scoase de sub statutul de independenta pe care trebuie sa il aiba si, in felul acesta, sa nu isi indeplineasca rolul direct.

Bugetul trebuie sa aiba o directie de sustinere investitionala

Varujan Vosganian (PNL): Ultimii ani, cand eu m-am familiarizat cu actul de guvernare, au fost anii in care Romania a avut o dezvoltare importanta. Stimularea dezvoltarii economice a facut ca Romania sa fie o tara mai putin vulnerabila decat alte tari la efectele crizei financiare. Am avut cel mai inalt ritm de crestere din Uniunea Europeana. Am avut o dinamica investitionala care ne-a dus, pentru prima oara in acest an, la un procent de formare de capital de 33% din totalul PIB, la o dinamica mai mare a investitiilor, aproape 30% fata de consum, la o abatere fata de tinta de inflatie mai mica decat a majoritatii tarilor Uniunii Europene, inclusiv a celor din Zona Euro, la o stopare a dinamicii deficitului de cont curent, la un nivel redus al datoriei externe. Imi pare rau ca lucrurile acestea nu au fost reliefate in descrierile pe care agentiile de rating le-au facut fata de Romania in ultima vreme. S-a spus ca, in ultimii ani, Romania a acumulat o mare datorie externa, de 40 miliarde de euro. In realitate, datoria publica este una dintre cele mai mici din tarile cu economie de piata. Insa acesti 40 miliarde de euro au adus un plus de PIB pentru Romania, in acesti 4 ani, de peste 200 miliarde de euro. Nu se poate spune ca aceasta datorie externa a fost irosita, cata vreme, la fiecare euro de sporire a datoriei externe, Romania a adaugat 5 euro la PIB, care s-au reflectat si in viata de zi cu zi a romanilor. Se spune uneori ca liberalii nu pot avea foarte multe voturi, adica nu pot fi un partid de mase, pentru ca pun oamenii sa munceasca. Nu, noi oferim sansa de a munci. Si asta se vede si in evolutia recenta a pietei muncii.
Solutia pentru noi este aceea de a continua dezvoltarea economica. Bugetul trebuie sa aiba o directie clara de sustinere investitionala. Am oferit o cincime din cheltuielile bugetare de anul viitor pentru investitii. Trebuie sa existe, apoi, un mediu economic bazat pe stabilitate fiscala, pe un control al salariilor in raport cu productivitatea si cu cresterea economica si orientarea investitiilor catre zone care sunt in primul rand emergente - ma refer la infrastructura si energie, mai ales.
Eu cred ca principala cale de lupta impotriva coruptiei nu este intarirea DNA sau a ANI, ci crearea unor mecanisme transparente. Am avut propria experienta: cand am devenit ministrul Energiei, mai toti secretarii de stat erau la Parchet pentru a da declaratii legate de acuzele de coruptie. Din clipa in care am introdus obligativitatea tranzactiilor de energie electrica pe bursa, nu a mai aparut problema asta. Aceasta este cea mai buna forma de lupta impotriva coruptiei. Deci accentuarea dimensiunii preventive si, bineinteles, acolo unde este cazul, si eficientizarea luptei politice.
Orice guvern responsabil trebuie sa aiba in vedere urmatoarele dimensiuni: cresterea nivelului de trai, cresterea implicarii Romaniei in cursurile internationale si imbunatatirea indicatorilor pe locuitor, in paralel cu stabilitatea economica. In aceasta privinta, ordonanta noastra a aplicat programul pe care d-l Stolojan l-a prezentat ceva mai devreme. Prin aceasta amanare, noi nu am facut decat sa aducem un mare serviciu guvernului care va veni, pentru ca, altminteri, am fi pus noul guvern intr-o situatie fara iesire. Pot sa va spun ca la anul, bugetul educatiei si cercetarii are 6,8% din PIB, 40 miliarde de lei. Este mai mare decat tot bugetul Romaniei din anul 2000. Si numai din aceasta cifra va puteti da seama cat s-a schimbat Romania in toti acesti ani. Bugetul culturii este dublu decat cheltuielile pentru cultura in 2006.
A. Oisteanu: Puteti sa va referiti si la bugetul ICR?
V. Vosganian: Bugetul ICR este la nivelul cheltuielilor din anul 2007. Pana acum, cheltuielile din anul 2008 sunt usor sub cele din 2007. Deci bugetul pentru anul 2009 este la nivelul celei mai mari cote de cheltuieli pe care ICR a avut-o pana acum, dar vreau sa va spun ca exista si la Ministerul de Externe sume care se aloca reprezentarii culturale a Romaniei.

Votul uninominal este un pas inainte

Valeriu Steriu (PSD): Votul uninominal este, dupa mine, un pas inainte. Eu compar situatia de acum cu ce s-a intamplat in urma cu 4 ani, cand listele duceau in parlament oameni care erau de mult prea multa vreme acolo fara rezultate vizibile. Exista si deficiente. Vor ajunge in parlamentul urmator oameni prea bogati, care si-au castigat cu multi bani pozitia. Spun ca, in felul acesta, vor ajunge in parlament mai putini tineri, mai putini oameni cu experienta politica si, ce-i mai rau, mai putini oameni cu experienta economica, manageriala. Nimeni nu va cheltui 80 sau 90.000 de euro pentru ceva care ii aduce, in mod teoretic, un salariu maxim de 15.000 de euro pe an, timp de 4 ani.
Romania are, in clipa de fata, o provocare mult mai mare. Avem cea mai modesta infrastructura a Europei si cel mai mare volum de bani care asteapta sa fie cheltuiti pentru a dezvolta aceasta infrastructura. Din acest punct de vedere, cheltuirea acestor bani a fost un esec. Eu stiu ce a ramas negociat si ce trebuia sa se foloseasca, cel putin pentru agricultura, incepand cu 2007. Banii sunt neatinsi la Bruxelles. Avem multe miliarde pe care le vom putea lua, care vor putea alimenta bancile pentru urmatorii 4 ani si care vor da mai multe sperante in perspectiva unei crize care se indreapta spre Romania.

Un sistem de vot imprevizibil

Cristian Preda (Administratia Prezidentiala): In privinta sistemului de vot folosit acum, eu as fi mai putin entuziast. Mie mi se pare ca este la fel de imprevizibil ca si cel precedent si nu creeaza premise pentru stabilizarea politica. Un avantaj al modului de vot pe care presedintele l-a propus anul trecut la referendum era caracterul intuitiv al regulilor. Regulile de acum nu le poti explica nici in doua ore. Al doilea mare avantaj era acela ca sistemul producea o majoritate la urne sau un partid cu vocatie majoritara, ca in modelul francez. Presedintele nu l-a propus numai pentru ca era foarte simplu, ci si pentru ca producea un tip de efecte previzibile. Coalitia de partide pe care o stim a luptat din rasputeri ca sa nu fie adoptat acest mod de scrutin, sa nu fie adoptat nici modul de scrutin propus de Cristian Pirvulescu si asumat de liberali, ci sa fie adoptat pana la urma modul de scrutin propus de Anghel Stanciu. Iata ce se va produce la alegeri: nici candidatii, nici staff-urile partidelor, nici alegatorii nu inteleg cum anume se va transforma o persoana dintr-un cetatean intr-un deputat.
O alta chestiune este cea a majoritatilor. Din 2000 incoace avem guverne minoritare. Guvernul Nastase avea 44% sustinere in parlament si si-a gasit sprijin in parlament la UDMR, avand negocieri inclusiv cu PNL. Din 2004 incoace, dupa o negociere dificila care a dus la coalitia PC-UDMR-D.A., in marea majoritate a timpului, guvernul a fost minoritar.
D-l Oisteanu miza pe faptul ca e posibil sa apara o autonomie sporita a parlamentarilor in raport cu partidele. Dar s-ar putea ca in acest moment sa avem nevoie de o consolidare a partidelor ca organizatie, si nu de o slabire a lor. Cu atat mai mult cu cat se discuta despre ales ca despre un soi de miniprimar. Nu cred ca procesul de legiferare in parlament ar trebui sa fie o negociere: a statiei de metrou pe care o face Elena Udrea in Drumul Taberei, a partiei de schi pe care o face Piedone in Sectorul 4, a navei cosmice pe care o face Geoana cand va trimite astronauti romani in spatiu.
Serban Radulescu Zoner (GDS): Se vorbeste despre improspatarea parlamentului cu candidati tineri. Unde sunt, cine-i cunoaste? La toate lansarile apar si vorbesc tot cei batrani. In clipurile electorale ii vedem pe d-l Geoana sau pe d-l Tariceanu. O exceptie notabila: la TV, Robert Turcescu l-a invitat la o discutie pe Toader Paleologu. A fost o incantare sa-l urmaresc pe acest om distins prin cultura si educatie. Ceilalti unde sunt? Va mai spun inca ceva, si asta e datoria guvernului, d-le Vosganian: marea majoritate a cetatenilor habar nu au din ce colegiu electoral fac parte.
Ana Sincai (GDS): D-le Vosganian, cum a putut guvernul sa treaca peste Curtea Constitutionala? PNL are un istoric, a facut Romania moderna, cu partidul acesta s-a intrat in Uniunea Europeana. Cum e posibil asa ceva?

Datoria ministrului de Finante

V. Vosganian: In cadrul dezbaterilor, am trimis diverse evaluari la Senat si la Camera Deputatilor. Am avut o lunga discutie cu initiatorii, in care le-am spus ca solutia nu este buna, am explicat si de ce. Am avut intalniri si cu sindicatele si am convenit o formula de crestere a salariilor, dupa care, totusi, in Camera Deputatilor s-a decis aceasta crestere, pe care sindicatele nici macar n-o cerusera. Am spus atunci foarte deschis ca eu sunt garantul sigurantei financiare a romanilor, si nu parlamentul, care da legi. Niciunul dintre cei care au votat n-ar fi raspuns a doua zi nici pentru inflatie, nici pentru deficit bugetar excesiv, nici pentru taierea programelor de investitii pe ani intregi. Apoi, celelalte sindicate au solicitat mariri salariale. Guvernul a fost pus in imposibilitatea aplicarii acestei legi, pentru ca ea va genera conflicte neintrerupte de strada cu sindicatele.
T. Stolojan: Aveati obligatia sa va duceti in parlament, ca ministru, si sa luati cuvantul cand se pregateau sa aprobe legea asta. De ce n-ati facut-o?
V. Vosganian: Pentru ca a fost colegul meu, ministrul Educatiei. Dar va intreb eu altceva, d-le Stolojan: cum este firesc ca eu sa raspund parlamentarilor PD-L de ce nu facem aceste majorari si dvs., in acelasi timp, sa anuntati la televizor programul anticriza al PD-L? Cumva cresterile de salarii sunt prima masura anticriza a PD-L? D-le Stolojan, dvs. de ce nu ati mers la grupul parlamentar PD-L sa-l avertizati asupra posibilelor consecinte? Eu macar am trimis un teanc de scrisori, m-am intalnit cu initiatorii, am avut numeroase interventii.
T. Stolojan: Trebuia sa luati cuvantul in fata parlamentului.
V. Vosganian: Nu sunt convins ca parlamentarii ar fi votat altfel daca eram eu acolo. In Romania e nevoie de stabilitate economica, nu de Vosganian in parlament.
D-na Sincai, guvernul poate da ordonante de urgenta pentru aplicarea oricarei legi. De cand sunt eu in parlament si in guvern, cel putin jumatate dintre ordonantele de urgenta s-au dat pentru modificarea unor legi. Daca ordonantele de urgenta modifica o lege nu inseamna jignirea parlamentului, ci inseamna ca guvernul are, in urma evolutiei realitatii, argumente noi pentru a imbunatati sau a adapta o lege. Eu nu mi-am facut decat datoria de ministru de Finante. Poate ca am gresit. Viitorul va judeca daca am avut sau nu dreptate.
V. Stoica: D-le Vosganian, cand PNL a exclus PD-L de la guvernare in 2007 si a format un guvern cu pondere parlamentara de 20%, s-a gandit ca s-ar putea ca, la un moment dat, in parlament sa se voteze legi care sa nu exprime vointa guvernului?
V. Vosganian: D-le Stolojan, d-le Steriu, cand invocati criza economica si necesitatea masurilor anticriza, iar colegii dvs. in parlament forteaza o majorare salariala cu consecinte imprevizibile, eu sunt pus intr-o situatie foarte delicata, anume, de a fi acuzat de niste oameni care nu fac decat sa alimenteze cu totul alte lucruri decat spuneti dvs. Deci, hotarati-va! Eu am trei intrebari. Veti aplica in prima saptamana dupa numirea ca prim-ministru aceasta majorare? Veti da majorari similare si la medici, politisti, functionari publici? Cum aveti in vedere majorarea salariilor si sustinerea lor la textile, pielarie, incaltaminte, unde castigul mediu brut e 8-9 milioane fata de media bugetara, care e de 30 de milioane? D-le Stoica, dvs. ati fost ministru si stiti ca exista o regula fundamentala a tehnicii bugetare: niciodata nu poti alimenta o cheltuiala permanenta cu o resursa intamplatoare.

Partidele si anticoruptia

Victor Alistar (Transparency International): In ceea ce priveste masurile de combatere a coruptiei, m-am uitat la toate partidele, si mai mici, si mai mari, iar asteptarile noastre au fost cu totul altele. In program apare, la fiecare dintre partide, o lista de masuri gandite empiric. Niciun fel de corelare intre palierul de prevenire, palierul de combatere, palierul de sanctionare. Ne-am uitat cum se potrivesc aceste masuri cu elementele prevazute la reforma sistemului judiciar si la reforma administratiei publice. La PD-L am vazut ca exista combaterea coruptiei si reforma sistemului judiciar in acelasi loc, la celelalte partide sunt luate separat. Oricum ar fi, intre ele nu apare un element care sa dea stabilitate si coerenta. In schimb, vedem o discutie legata de mariri de salarii, fara sa observe nimeni ca acolo e vorba de coruptie. Noi avem senzatia ca e vorba de coruptie nu numai cand e mita dovedita. Coruptia inseamna avutul public pentru beneficii de natura privata.
Ana Dobre (Societatea Academica din Romania): Atat guvernul, cat si parlamentul au angajat o serie de cheltuieli foarte importante pentru bugetele urmatoare, si aici ma refer la cresterea pensiilor si la cresterile salariale. Intrebarea mea e foarte simpla: daca nu sunt bani, ce veti face? Veti creste taxele sau veti scadea salariile si pensiile? Pentru ca inteleg ca investitiile raman intacte.
Andrei Cornea (GDS): D-l Stolojan spune ca PD-L are un program de criza si ne si sugereaza ca acest program a fost revizuit si probabil ca va mai fi revizuit pentru ca prognoza pentru la anul este tot mai sumbra. In aceasta situatie, intr-adevar, ma aliez si eu intrebarii d-lui Vosganian: cum veti plati totusi aceste salarii marite, in situatia ca veti fi la guvernare? Pe de alta parte, nu pot sa nu le dau dreptate d-lui Stolojan si d-lui Stoica, care considera ca PNL, care acum se tine tare si face o figura buna de partid liberal, a facut niste erori fundamentale inainte, inclusiv prin alianta nemarturisita cu PSD si prin faptul ca a ajuns la santajul unui parlament, care, sigur, era interesat numai de voturi populare.
D-le Vosganian, ati spus ca veti face investitii, ca lucrurile vor merge bine, pe dezvoltare economica. Dar ce investitii serioase veti putea face intr-un an in care ne asteptam la o scadere a veniturilor bugetare, si nu la o crestere a lor?

Deficitul extern

Ilie Serbanescu (analist economic): Mi-as permite sa intervin in legatura cu aceasta disputa asupra salariilor. Vad aici clar greseala PNL si in primul rand a premierului, care nu s-a prezentat in parlament inainte de vot. Era degajat complet de orice fel de responsabilitate si isi legitima toate demersurile ulterioare. Cat priveste chestiunea in sine, nu poti sa sustii in momentul de fata, cand toata lumea pe mapamond isi strange cureaua, ca maresti salariile profesorilor cu 50%. Din pacate, sunt prea multi parlamentari profesori, sunt prea multi profesori la Curtea Constitutionala. Curtea Constitutionala trebuia sa se desisteze, sa spuna: "nu suntem competenti sa spunem daca in Romania sunt bani sau nu".
Eu am ascultat aceste oferte electorale si sunt uimit ca principala problema a Romaniei actuale, dupa parerea mea, nu a revenit in discutie. Tara are 14% deficit extern. Ce inseamna asta? Ca in fiecare an trebuie sa gasesc finantare externa pentru portiunea asta din PIB. Si nu pentru alt motiv, ci doar ca sa traiesc asa cum am trait anul trecut. Daca gasesc doar 12%, 2% trebuie sa tai de undeva. Si intotdeauna se taie de la investitii. Luam bugetele d-lui Vosganian si o sa vedem ca pornesc cu o alocatie pentru investitii si se termina cu o alta alocatie. De-aia n-avem infrastructura. Se deschide o perioada grava pentru Romania, in conditiile in care avem de finantat acest deficit extern, care va costa cu mult mai mult in conditiile actualei crize. Eu n-am vazut ce se propune in legatura cu deficitul extern. M-am asteptat ca d-l Stolojan sa ne spuna. De la d-l Vosganian nu m-am asteptat, pentru ca dansul a sustinut totdeauna ca deficitul extern este necesar pentru dezvoltarea Romaniei. Eu nu sunt convins.
Incheiem ciclul de 10 ani de crestere economica, dar nu ne-am ales cu nimic. N-avem autostrazi, infrastructura feroviara este intr-o stare cu mult mai grava decat infrastructura rutiera. Infrastructura sociala nici nu mai vorbim. S-a facut vreun stadion in Romania? S-a facut vreo sala de spectacole? Tot in alea de pe vremea lui Ceausescu mergem. Dupa 10 ani de crestere economica ne alegem cu niste salarii mai mari, cu niste pensii mai mari, pe care doua luni de inflatie le vor spulbera. Ungurii au ajuns intr-o situatie delicata, dar au o infrastructura pe care criza si altii nu le-o vor lua. Dar noi nu avem nimic. asta e lucrul cel mai grav. Un asemenea gen de economie s-a construit la noi in ultimii ani: daca de-afara vin adieri inmiresmate si ploi caldute, va fi bine. Dar ma indoiesc ca va fi asa. Vor veni valuri si vanturi destul de dure si castelul de nisip se prabuseste.
Radu F. Alexandru (PD-L): D-l Serbanescu spunea ca ar fi fost normal ca, la un asemenea vot, de o asemenea importanta, sa fie in sala primul ministru si sa-si spuna un punct de vedere. D-le Vosganian, membrii partidului din care faceti parte nu aveau idee despre ce se discuta, ce se supune la vot si care este pozitia partidului, in speta a guvernului. Iar doi membri ai Cabinetului, d-l ministru Adomnitei si d-l ministru Nicolaescu, au fost in sala si au ridicat mana intr-o veselie de nedescris. D-le ministru, toate cele intamplate nu dovedesc decat superficialitate, lipsa de profesionalism si de responsabilitate.
Nicusor Dan (Asociatia Salvati Bucurestiul): Eu as vrea sa va vorbesc de alte trei teme, care sunt foarte importante: urbanismul, spatiile verzi si patrimoniul. Despre haosul din urbanism, ajunge sa circulam cu masina prin Bucuresti ca sa vedem ce se intampla. Despre spatiile verzi, ajunge sa spunem ca cele din Bucuresti s-au injumatatit din ‘89 si s-a dublat incidenta bolilor respiratorii la copii. Iar despre patrimoniu, exista raportul comisiei prezidentiale. In aceasta situatie extrem de grava pe aceste trei segmente, cele 34 de organizatii care au incheiat in mai Pactul pentru Bucuresti vin in fata dvs., a partidelor, cu un angajament legislativ, un pachet de masuri pe aceste trei directii. Avem rugamintea sa discutam pe marginea lui si sa va asumati acest pachet de masuri minimale pe aceste trei directii.
Ana Maria Mosneagu (Asociatia Pro Democratia): Legat de votul uninominal, intr-adevar, nu a iesit varianta pe care organizatia noastra a inaintat-o, insa principalul avantaj al acestui sistem este faptul ca intareste legatura intre cetatean si alesul din parlament. Credem ca acest sistem este mai bun decat cel pe care il aveam inainte. Legat de chestiunea ca cetatenii nu inteleg acest sistem de vot, ii invit pe cei din sala sa ne spuna si noua cum erau calculate mandatele in sistemul anterior. Era un sistem la fel de complicat, pe care cetatenii nu-l cunosteau, la fel cum nu-l cunosc nici acum. Este o chestie foarte tehnica si d-l Pirvulescu, cand avem acest gen de discutii, da acelasi exemplu: sunt atat de multi soferi care nu cunosc cum functioneaza un motor, dar totusi folosim masina si mergem.

Romania a trecut prin perioade mult mai grele

T. Stolojan: Un efect putin cunoscut al votului uninominal, chiar si in forma aceasta mixta, este ca a dus foarte multi tineri si oameni noi care candideaza. Pentru ca in votul pe liste contau 2-3 oameni in fiecare judet, in timp ce, acum, cu 469 de colegii, au trebuit gasiti 469 de colegi care sa se bata in competitie cu candidatii celorlalte partide. La noi, 80% dintre candidati sunt oameni tineri. Dar, din pacate, ca intotdeauna in Romania, incepe o manipulare care denatureaza totul. Manipularea o vedeti acum la unele televiziuni, care zic ca il alegem pe primul ministru. Complet fals. Aceste alegeri nu il aleg pe primul ministru. D-l Geoana candideaza la Dabuleni, d-l Tariceanu la Cioflingeni, iar eu nu candidez deloc. Deci nu alegem prim-ministri, ci parlamentari, dupa care Constitutia spune extrem de clar care e procedura de a desemna candidatul de prim-ministru. Sigur ca partidele trebuie sa iasa in fata cu persoane care au notorietate. Dar avem si tineri care s-au remarcat in asemenea dezbateri.
D-le Vosganian, la intrebarea dvs. vizavi de cheltuieli va spun ca nu trebuie sa ne speriem. Am trecut prin perioade mult mai grele in Romania decat acum. A trebuit sa gestionam economia Romaniei cand nu avea 1 dolar in rezervele ei, nu ca acum, 27 de miliarde. Deci, nu ne speriem de absolut nimic, nici de aplicarea legii cu salariile profesorilor. Putem gestiona orice situatie din economie.
D-le Serbanescu, Romania are un mare risc, de a ne scadea substantial intrarile de capital in Romania, cu care finantam acest deficit de cont curent. Deocamdata, putem spune ca acest risc nu se manifesta, dar, daca va uitati, desi inflatia scade in Romania, dobanzile la depozitele la bancile comerciale cresc. Oare de ce? Pentru simplul motiv ca petrecerea s-a incheiat. Modelul de business dezvoltat de bancile din Romania, care se imprumuta la bancile-mama masiv pentru a imprumuta pe urma pe plan local, nu va mai functiona cum a functionat pana acum. Bancile comerciale incep sa se pregateasca pentru timpul cand vor trebui sa limiteze creditarea in Romania la nivelul economisirii de aici. Din pacate, la 1 ianuarie vom avea o cu totul alta situatie in Romania, daca evolutiile care exista in prezent continua. Este vorba despre contractia activitatii economice din tarile dezvoltate, a carei dimensiune n-o stim, dar care e vizibila in Romania. Sa nu uitam ca e a treia luna cand productia industriala scade in Romania fata de luna precedenta. Si luna trecuta a fost prima in care a scazut fata de anul anterior. Daca se accentueaza aceste tendinte, programul anticriza pe care eu l-am prezentat deja e o copilarie pe langa ce program anticriza va trebui adoptat la inceputul anului viitor. Sper insa sa nu se intample asa.

Nu intram intr-o criza abrupta de finantare

V. Vosganian: D-le Stolojan, va dau o veste buna: productia n-a scazut de la luna la luna. In luna septembrie, productia industriala a crescut fata de luna precedenta, cat si fata de luna corespunzatoare din anul precedent.
T. Stolojan: Ati spus ca PIB-ul a crescut cu 200 de miliarde?
V. Vosganian: Da, d-l Stolojan.
T. Stolojan: Pai e 140 miliarde de euro acum.
V. Vosganian: In 2005 a crescut cu 20 de miliarde fata de 2004. In 2004 PIB a fost 60 miliarde de euro, in 2005 a fost circa 81, in 2006 a fost 104, in 2007 a fost 123 si in 2008 e 145.
T. Stolojan: Pai a crescut cu 200 de miliarde?
V. Vosganian: Eu am spus ca in 4 ani, castigul in Romania, 20 + 40 + 60 + 90.
T. Stolojan: PIB in 2008 e 149 miliarde.
V. Vosganian: Eu am spus ca in acesti 4 ani, pe de o parte, am avut o datorie mai mare cu 40 miliarde, dar am avut un castig de avere nationala de 210 miliarde de euro.
Ma intrebati ce am face daca nu ar fi bani pentru salarii. Noi am luat cateva rezerve in programul electoral si proiectul de buget pe 2009 are cateva rezerve. La anul, avem o rezerva pe Tratatul de la Maastricht de aproape 2 miliarde de euro. Daca cheltuim mai mult decat planificam cu 1,7 miliarde de euro, inca ne mai situam in limita lui 3%. Procentul de investitii este mare. Cu cat procentul de investitii e mai mare, cu atat riscul de a afecta salariile si pensiile e mai mic. Eu am spus ca nu trebuie umblat la impozite si, cat am fost ministru de Finante, n-am majorat niciun impozit, ba chiar am continuat sa scadem din impozite. Romania nu trebuie sa-si gaseasca solutii prin majorari de impozite si cresteri de deficite bugetare.
D-le Serbanescu, eu nu am spus ca deficitul de cont curent este o sansa pentru noi, ci ca el este un semn pentru dezvoltare, ceea ce nu inseamna ca trebuie incurajat. Care este structura acestui deficit de cont curent? El este bazat pe ecartul dintre importuri si exporturi. Tendinta este de scadere si probabil ca recesiunea va avea ca impact si o usoara scadere a deficitului de cont curent. Si, ca o consecinta, avem si o crestere economica. Daca vom reusi sa scadem deficitul de cont curent pana la 9% dupa 2010, el devine sustenabil. Sunt de acord cu dvs. ca ramane problema cea mai importanta. Nu se pune insa problema sa intram intr-o criza de finantare abrupta, cum se sugereaza. Exista 30 miliarde de euro la banci - economii ale populatiei. Apoi, exista o uriasa rezerva de lichiditate a bancilor la Banca Nationala. Deci ar mai fi o resursa suplimentara de a mai compensa eventualele intrari din strainatate. A treia este un domeniu important: fondurile europene, care vor continua sa vina, chiar in conditiile in care va exista precaritate investitionala. Daca vom avea o politica inteleapta de curatire a mediului competitional, de utilizare a bugetului ca o resursa de dezvoltare, de intarire a capacitatii de garantare a fondurilor, putem evita consecintele recesiunii. Daca aceasta criza se termina in interval de 7-8 luni, Romania ar avea sansa sa scape. Daca se prelungeste, noi ne vom redimensiona ritmul de crestere economica, dar Romania va continua sa aiba o crestere de 4-5% chiar si in aceste conditii.
Nu e adevarat ca bugetul investitiilor scade. In 2007, Romania a avut 15% investitii din totalul cheltuielilor bugetare. In 2004 a avut 8,9%. In 2008 vom ajunge la 17,5%, suntem pe primul loc in UE. Totusi, in fiecare comuna din Romania s-a construit macar o scoala. Numai Universitatea "A.I. Cuza", unde sunt eu senator, a primit mai multi bani in 2006 pentru investitii decat tot invatamantul universitar romanesc din 2001 si pana atunci. Numai in trimestrul II din acest an s-au dat mai multi bani pe investitii decat in toata perioada 2001-2004. Putem sa le intoarcem spatele, dar sunt realitati. Poate ca banii nu s-au dus totdeauna unde trebuie. Dar Romania lui 2008 are PIB-ul pe locuitor 6.400 euro, iar in 2004 era de 2.600. Romania lui 2012 va avea PIB-ul pe locuitor 11.000 de euro. Va fi o alta Romanie.
Am sa inchei cu chestiunea presupusei aliante dintre PNL si PSD. Daca cineva cauta vinovatul si victima pentru ce s-a intamplat intre PNL, PD, prim-ministru si presedinte, se insala. Fiecare a fost la randul sau vinovat si victima. De aceea, in aceasta privinta e ca intr-un razboi civil: niciodata nu stii cine a inceput. Apar tot felul de victime colaterale si pana la urma e rau pentru toata lumea. Daca am fi ramas impreuna, castigam alegerile in 2008. Eu si Adriean Videanu am fost ultimii care am inchis lumina, probabil si pentru ca am fost cei doi coordonatori ai programului de guvernare si ne-am simtit obligati.

TAGS :
Mai multe din Dialog
Comentarii
gdqHBOAapKh 2013-01-19
Domnul Madalin Matica este un mare tzepar.Dotcommerce nu pleatste la timp (daca mi-o plati pana la sfarsit tot?!)iar suportul lor este de rasul lumii.Raspunsurile invariabile sunt nu stiu cu ce va pot ajuta , domnul matica a cheltuit banii pe altceva(!!!) , decizia de plata o ia matica Niste hotzi si neprofesionisti
Total 1 comments.
2337
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.