Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Raportul final asupra Holocaustului si raportul final asupra dictaturii comuniste in Romania
RUXANDRA CESEREANU - - - -
2007-06-08
Istorie
3

 Pentru prima data, in Romania, a avut loc o dezbatere stiintifica publica pe marginea a doua dintre temele traumatice ale secolului XX: Gulagul si Holocaustul, analizate intr-o perspectiva comparata, cu aplicatie pe cazul romanesc. Dezbaterea a avut loc sub auspiciile unui simpozion intitulat  Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca, in perioada 25-26 mai 2007, organizat de Centrul de Cercetare a Imaginarului din Cluj, functionand in cadrul Facultatii de Litere a Universitatii "Babes-Bolyai". Dintre participantii la simpozion, ii amintim pe Marius Oprea, Dorin Dobrincu, Adrian Cioflanca, Doina Jela, Michael Shafir, Marta Petreu, Mihai Dinu Gheorghiu, Andrei Cornea, Ion Vianu, Caius Dobrescu, Doru Radosav, Stefan Borbély, Ovidiu Pecican, Lidia Bradley, Maria Bucur, Octavian Roske, Cristina Anisescu, Doru Pop si multi altii. Centrul de Cercetare a Imaginarului a avut ca parteneri in organizarea simpozionului urmatoarele institutii: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania, Institutul Cultural Roman, Fundatia Aspera si Uniunea Scriitorilor din Romania (filiala Cluj).

 

La 22 octombrie 2003, la initiativa presedintelui Romaniei din acea perioada, Ion Iliescu, a fost constituita o Comisie Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania (sub presedintia laureatului Premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, scriitor american de origine romana)¹. In primavara anului 2006, la initiativa presedintelui Romaniei, Traian Basescu, a fost constituita o Comisie Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (CPADCR, sub presedintia politologului american de origine romana, Vladimir Tismaneanu)². Scopul concret al constituirii ambelor Comisii a fost realizarea cate unui raport final legat de cele doua forme ale totalitarismului (extrema dreapta si extrema stanga) care au functionat in Romania, intre 1940-1944, respectiv 1945-1989. Ambele Comisii au avut un fundament legal si etic si au raspuns unor asteptari si dileme ale romanilor legate de istoria lor recenta. In cazul Raportului Final legat de analiza dictaturii comuniste (care trebuia sa marcheze sfarsitul unei epoci, la 1 ianuarie 2007 urmand ca Romania sa fie acceptata in Uniunea Europeana), a mai existat un scop manifest: masivul document ar fi putut sa ii ofere presedintelui Traian Basescu o baza stiintifica pentru condamnarea oficiala a comunismului in Romania, ca ilegitim si criminal. Acest lucru s-a si intamplat la 18 decembrie 2006. Condamnand regimul comunist drept ilegitim si criminal, Traian Basescu a facut un gest similar celui al lui Jacques Chirac, primul presedinte care a condamnat in numele statului francez regimul de la Vichy, ca parte a experientei istorice a acestui stat (aceasta comparatie la nivelul gesturilor etice a doi presedinti ii apartine lui Vladimir Tismaneanu).

 Premisa ambelor rapoarte a fost cercetarea si stabilirea adevarului privind cele doua tragedii, ale Holocaustului si Gulagului, cu toate implicatiile politice, sociale, psihologice, istorice, umane ale acestora. De asemenea, ambele rapoarte au vizat o sanctionare oficiala (girata de autoritatile romane) a celor doua extremisme (ororile petrecute intre 1940-1944 si 1945-1989 fiind imposibil de cuantificat si decamuflat in timpul perioadei comuniste). Din componenta  Comisiei Wiesel au facut parte in principal istorici si sociologi; din componenta Comisiei Tismaneanu au facut parte, de asemenea, istorici, sociologi si politologi, dar si jurnalisti, oameni de litere, personalitati civice, caracterul acesteia fiind mai eterogen decat al Comisiei Wiesel. De mentionat: doi dintre membrii Comisiei Wiesel au facut parte si din Comisia Tismaneanu, este vorba despre istoricii Andrei Pippidi (membru propriu-zis) si Adrian Cioflanca (expert). De remarcat, de asemenea: din Comisia Wiesel au facut parte doi consilieri prezidentiali ai lui Ion Iliescu, Ioan Scurtu si Victor Opaschi (prin urmare, macar un minim control tutelar al lui Ion Iliescu a existat, cei doi istorici amintiti putand monitoriza pentru presedinte activitatea Comisiei Wiesel); in schimb, desi CPADCR a fost creata de presedintele Traian Basescu, din Comisia Tismaneanu nu a facut parte vreun consilier prezidential, astfel incat nu a existat vreo interferenta a autoritatilor cu activitatea Comisiei; din Comisia Tismaneanu a facut parte, totusi, un consilier, dar al adversarului presedintelui Basescu, primul ministru Calin Popescu Tariceanu, este vorba despre remarcabilul istoric Marius Oprea (specializat pe analiza Securitatii). Singurul lucru in care Administratia Prezidentiala s-a implicat a fost acela de a cataliza accesarea Arhivelor de catre expertii CPADCR.

 La 11 noiembrie 2004,  Raportul Final realizat de Comisia Wiesel i-a fost prezentat lui Ion Iliescu; acest raport a fost semnalat public, dar nu a si fost dezbatut public decat minimal; raportul produs de Comisia Wiesel a avut putini detractori, iar acestia au fost exclusiv din varii factiuni ale extremei drepte care se manifesta politic si cultural in Romania postcomunista. Raportul Final realizat de Comisia Tismaneanu i-a fost predat in noiembrie 2006 lui Traian Basescu - acesta a prezentat concluziile respectivului raport in fata Camerelor reunite ale parlamentului, in 18 decembrie 2006, fiind boicotat de reprezentantii catorva partide alergice la ideea de sanctionare a comunismului: PRM in principal, PSD in plan secundar (desi raportul nu a avut coloratura revansarda, ci a fost redactat in spiritul liberalismului civic, el a fost perceput, uneori, ca un document coleric-politic menit sa produca discordie). Daca raportul Comisiei Wiesel a avut un caracter amplu istoric si factual, raportul Comisiei Tismaneanu a mizat pe caracterul politologic legat de deconstructia ideologiei comuniste, neuitand, fireste, de factualitatea necesara unui asemenea raport in legatura cu victimologia aferenta (raportul a pedalat pe un caracter initial prioritar politologic, intrucat acesta a fost documentul cathartic dorit de Presedintia
TAGS :
Warning: mysql_fetch_object(): supplied argument is not a valid MySQL result resource in /home/rev22/public_html/system/functions/query_function.php on line 24
Comentarii
radulescu 2012-03-09
In Ardeal evreii au fost omorati de catre armata Ungariei. Erau ucisi alaturi de evrei si romanii care le luau apararea.Dovezile le gasiti in cimitirul-groapa comuna-de la Mociu,jud Cluj.Evreii din Ardeal cei mai multi au fost adunati de catre hortysti,pusi in vagoane si trimisi in Germania,conformplanului lui Hitler. Foarte multi evrei erau trecuti,peste granita in Regat,unde au fost acceptati.Crimele din Moldova,Iasi au existat,dar in conditii de razboi,sunt alte legi;evreii au sabotat armata romana,cartierul din Odessa-aruncat in aer de ei.Raportul este total subiectiv si ff mincinos,tendentios.Ma simt jignit,ca roman.Parintii mei au respectat evreii,au avut prieteni.Raportul este emis de EXTREMISTI evrei care urmaresc foloase materiale,banesti,daune morale.Acest fapt este si MAI GRAV.Nu ai voie SA PROFITI de morti.Este mare PACAT.
Virgil 2014-02-28
Afirmatiile domnilor Mirko si radulescu dezvaluie un antisemitism, Mirko aici nu se vorbeste despre situatia in Plestina dar ceea ce sa intamplat in Romania, e mare rusine ca in cartile di istorie nu sa mentionat niciodata despre holocaustul di Romania si persecutia evreilor fara vina. Radulescu simtete jicnit ca sau omort personale pt a le lua hainele si pamantul, jicnit faptului ca romani puteau sa se comporte ca niste animale cu vencinii care iau avuto zeci de ani.
Mirko 2012-04-08
Perfect de acord! Raportul este un exces: face afirmatii dar nu prezinta dovezi. L-am citit in rezumat: 6-7 pagini de afirmatii - multe dintre ele contradictorii -, dar nici o proba si peste 50 de pagini recomandari pentru implementarea "concluziilor" in invatamant, in stiinta, in legislatie, in politica! Cata impertinenta!! Nu contest dreptul lar la adevar, dar exagerarile trebuie respinse categoric. Pe de alta parte de ce confisca ei cuvantul semit doar pentru ei? Semiti sunt si arabii si din acest punct de vedere evreii sunt antisemiti ( anti arabi) mai mult decat acerbi - circa 70 de ani de razboi contra arabilor palestinieni!! Asta nu mai este lupta ci nebunie colectiva. Si totusi arabii nu fac caz de antisemitism. Evreii au facut o afacere din ideea antisemitismului si o folosesc in beneficiul propriu - chestia asta o spun si personalitati din neamul lor. Ar trebui sa inteleaga ca toata tevatura excesiva pe care o fac o sa le creeze adversitati periculoase
Total 3 comments.
Mai multe din Istorie
3341
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22